Acest ghid te ajută să înțelegi ce este gonartroza, cum se manifestă și ce opțiuni de tratament ai la dispoziție.

Ce este Gonartroza?

Gonartroza reprezintă degradarea progresivă a cartilajului articular de la nivelul genunchiului. Cartilajul are rolul de a permite mișcarea lină a articulației și de a absorbi șocurile. Pe măsură ce acesta se uzează, oasele ajung să se frece între ele, ceea ce duce la durere și inflamație.

Această afecțiune poate afecta unul sau ambii genunchi și evoluează în timp, în mai multe stadii.

Care sunt cauzele Gonartrozei?

Gonartroza nu apare brusc, ci este rezultatul mai multor factori:

• înaintarea în vârstă
• supraponderalitatea (presiune crescută pe articulații)
• traumatisme sau accidentări anterioare
• intervenții chirurgicale la nivelul genunchiului
• aliniament incorect al membrelor (genunchi în X sau în paranteză)
• activități fizice intense sau repetitive

În unele cazuri, predispoziția genetică joacă și ea un rol important.

Simptomele Gonartrozei

Semnele pot apărea treptat și se pot agrava în timp:

• durere la nivelul genunchiului (mai ales la mers sau urcat scări)
• rigiditate, în special dimineața sau după repaus
• umflarea articulației
• senzație de instabilitate
• limitarea mobilității
• zgomote articulare („pocnituri”)

Durerea este de obicei mecanică — apare la mișcare și se ameliorează în repaus.

Stadiile Gonartrozei

Afecțiunea evoluează în mai multe etape:

• Stadiul incipient – disconfort ușor, modificări minime
• Stadiul moderat – durere frecventă, mobilitate redusă
• Stadiul avansat – durere constantă, deformare și limitare severă

Identificarea stadiului este esențială pentru alegerea tratamentului potrivit.

Cum se stabilește diagnosticul Gonartrozei?

Diagnosticul se bazează pe:

• consultația ortopedică
• examinarea mobilității și a durerii
• investigații imagistice (radiografie, RMN)

Un diagnostic corect permite stabilirea unui plan de tratament eficient și personalizat.

Tratamentul Gonartrozei

Tratamentul este adaptat fiecărui pacient și depinde de stadiul bolii.

Tratament conservator

În stadiile incipiente și moderate, se recomandă:

• medicație antiinflamatoare
• fizioterapie (pentru reducerea durerii)
• kinetoterapie (pentru întărirea musculaturii)
• scădere în greutate
• modificarea stilului de viață

Infiltrații intraarticulare în Gonartroză

Pot fi recomandate pentru reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității:

• acid hialuronic
• PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite)

Tratament chirurgical

În stadiile avansate:

• protezarea genunchiului (proteza totală de genunchi)

Rolul kinetoterapiei în Gonartroză

Kinetoterapia este una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Exercițiile corect alese pot:

• reduce durerea
• îmbunătăți mobilitatea
• crește stabilitatea genunchiului
• încetini progresia bolii

Este important ca programul să fie personalizat și efectuat sub îndrumarea unui specialist.

Stilul de viață – factor esențial în evoluție

Gestionarea gonartrozei nu înseamnă doar tratament, ci și adaptarea stilului de viață:

• evită suprasolicitarea articulației
• menține o greutate optimă
• practică exerciții regulate, dar controlate
• poartă încălțăminte adecvată

Schimbările mici, dar constante, pot avea un impact major.

Când ar trebui să mergi la medic?

Este recomandat să consulți un specialist dacă:

• durerea persistă mai mult de câteva săptămâni
• mobilitatea este afectată
• genunchiul se umflă frecvent
• activitățile zilnice devin dificile

Intervenția timpurie poate preveni complicațiile.

Întrebările pacienților

1. Se poate vindeca gonartroza complet?

Gonartroza nu se vindecă complet, dar evoluția ei poate fi încetinită și simptomele pot fi controlate eficient.

2. Este recomandat sportul dacă am gonartroză?

Da, dar trebuie ales corect. Activități precum mersul pe jos, înotul sau bicicleta sunt benefice.

3. Cât de eficiente sunt infiltrațiile în genunchi?

Infiltrațiile pot reduce durerea și îmbunătăți mobilitatea, mai ales în stadiile incipiente și moderate.

4. Când este necesară operația?

Operația este recomandată în stadiile avansate, când durerea este constantă și tratamentele conservatoare nu mai dau rezultate.

5. Pot preveni agravarea bolii?

Da, prin menținerea unei greutăți optime, exerciții regulate și respectarea recomandărilor medicale.

6. De ce mă doare genunchiul mai tare dimineața?

Rigiditatea matinală este frecventă în gonartroză și apare din cauza inflamației și a lipsei mișcării în timpul nopții.

7. Ce tip de încălțăminte este recomandat?

Încălțămintea comodă, cu talpă flexibilă și amortizare bună, ajută la reducerea presiunii pe genunchi.

The post Ghidul pacientului cu Gonartroză appeared first on Alqadi Ahmad.

În acest articol vei afla ce este ruptura de menisc, care sunt cauzele, simptomele și cele mai eficiente metode de tratament.

Ce este meniscul și care este rolul său?

Meniscul este o structură fibro-cartilaginoasă situată la nivelul genunchiului. Fiecare genunchi are două meniscuri:

• meniscul medial (intern)
• meniscul lateral (extern)

Care sunt rolurile meniscurilor?

• absorb șocurile
• stabilizează articulația genunchiului
• distribuie uniform greutatea corpului
• protejează cartilajul articular

O leziune la nivelul meniscului poate afecta toate aceste funcții.

Ce este ruptura de menisc?

Ruptura de menisc reprezintă fisurarea sau ruperea acestei structuri, de obicei în urma unei mișcări bruște sau a unui traumatism. În unele cazuri, ruptura apare progresiv, pe fond degenerativ, mai ales la persoanele peste 40 de ani.

Ruptura de menisc – cauze frecvente

Ruptura de menisc poate apărea din mai multe motive:

Traumatisme

• mișcări de rotație bruscă a genunchiului
• schimbări rapide de direcție
• aterizări incorecte
• accidente sportive

Degenerare

• uzura naturală a articulației
• înaintarea în vârstă
• afecțiuni articulare preexistente

Sporturile precum fotbalul, baschetul sau schiul cresc riscul de apariție a acestei leziuni.

Simptomele des întâlnite la ruptura de menisc

Manifestările pot varia în funcție de gravitate, însă cele mai frecvente simptome sunt:

• durere la nivelul genunchiului
• senzație de blocaj sau „înțepenire”
• umflarea genunchiului (edem)
• dificultate la îndoire sau întindere
• senzație de instabilitate

Uneori, simptomele pot apărea treptat, mai ales în cazul rupturilor degenerative.

Ruptura de menisc – diagnostic

Diagnosticul se stabilește în urma unui consult de specialitate, care poate include:

• examinare clinică
• teste specifice pentru menisc
• investigații imagistice (RMN)

Un diagnostic corect este esențial pentru alegerea tratamentului potrivit.

Tratamentul rupturii de menisc

Tratamentul depinde de tipul rupturii, vârsta pacientului și nivelul de activitate.

Tratament conservator

Recomandat în cazurile ușoare sau moderate:

• repaus
• antiinflamatoare
• fizioterapie
• kinetoterapie

Acest tip de tratament are rolul de a reduce durerea și de a restabili funcția genunchiului.

Tratament chirurgical

Indicat în rupturile complete de menisc sau la pacienții diagnosticați cu rupturi de menisc aflate în zone nevascularizate. Tratamentul chirurgical presupune:

• artroscopie de genunchi (procedură minim invazivă)
• sutura sau îndepărtarea porțiunii afectate (meniscectomie)
• în cazuri foarte rare, transplant de menisc

Recuperarea postoperatorie este esențială pentru revenirea completă.

Rolul recuperării medicale

Indiferent de tipul tratamentului, recuperarea medicală este esențială. Prin kinetoterapie și fizioterapie, pacientul își poate recăpăta mobilitatea, forța musculară și stabilitatea genunchiului.

Programele de recuperare trebuie să fie personalizate, în funcție de:

• tipul leziunii
• nivelul de activitate
• obiectivele pacientului

Cum poate fi prevenită ruptura de menisc?

Deși nu poate fi prevenită complet, riscul poate fi redus prin:

• exerciții de întărire musculară
• încălzire înainte de efort
• tehnică corectă în sport
• evitarea suprasolicitării

Întrebările pacienților cu ruptura de menisc

1. Se poate vindeca ruptura de menisc fără operație?

Da, în multe cazuri, mai ales cele ușoare, tratamentul conservator și recuperarea medicală pot fi suficiente pentru ameliorarea simptomelor.

2. Cât durează recuperarea după o ruptură de menisc?

Recuperarea poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de gravitatea leziunii și de tipul tratamentului.

3. Pot merge dacă am ruptură de menisc?

În unele cazuri, mersul este posibil, dar poate fi dureros. Este important să eviți suprasolicitarea și să consulți un medic.

4. Este necesară operația în toate cazurile?

Nu. Intervenția chirurgicală este recomandată doar atunci când simptomele persistă sau afectează semnificativ mobilitatea.

5. Ce se întâmplă dacă nu tratez ruptura de menisc?

Netratată, ruptura poate duce la deteriorarea articulației și chiar la apariția artrozei. Mai mult, pot apărea leziuni asociate, precum cele ligamentare.

6. Pot face sport după o ruptură de menisc?

Da, însă revenirea la sport trebuie făcută treptat și doar după finalizarea recuperării.

7. Cum îmi dau seama că am ruptură de menisc?

Durerea, blocajul genunchiului și umflarea sunt semne frecvente. Diagnosticul exact se stabilește doar în urma unui consult medical.

The post Despre ruptura de menisc – cauze, simptome și opțiuni de tratament appeared first on Alqadi Ahmad.

Tratamentul leziunilor de menisc este întotdeauna personalizat, în funcție de particularitățile fiecărui caz, dar și în funcție de anumite aspecte precum: istoricul medical al pacientului, vârsta acestuia sau stilul de viață dorit.

Astăzi vorbim despre tratamentul leziunilor de menisc de grad 3.

Despre menisc – ce este și unde îl regăsim?

Meniscul este un țesut fibrocartilaginos situat între femur și tibie, iar la nivelul fiecărui genunchi regăsim un menisc intern și unul extern, cel intern fiind în majoritatea cazurilor cel mai des lezat fiind mai mare ca suprafață, mai subțire și mai îngust comparativ cu cel extern.

Cum se produc leziunile de menisc de grad 3?

Pacienții cu leziuni de menisc de gradul III trebuie să știe că este vorba despre o ruptură completă, care se extinde la cel puțin o suprafață articulară. Acestea sunt, de obicei, consecința unui traumatism la nivelul genunchiului sau a unor microtraumatisme repetate.

Cel mai frecvent, astfel de leziuni apar în contextul:

• mișcărilor de rotație bruscă a genunchiului cu piciorul fixat pe sol (de exemplu, în timpul sporturilor precum fotbal, baschet, tenis);
• flexiei și rotației forțate a genunchiului, de multe ori asociate cu schimbări rapide de direcție;
• traumatismelor directe la nivelul genunchiului (cădere, lovitură, impact în timpul unui meci);
• proceselor degenerative la pacienții cu o vârstă înaintată, unde țesutul meniscal este fragil, iar o mișcare aparent banală poate produce ruptura completă.

Leziunile de menisc de grad 3 sunt cel mai des vizibile la investigațiile imagistice precum RMN-ul.

Simptomatologia leziunilor de menisc de grad 3

Manifestările clinice ale unei leziuni de menisc de grad 3 sunt, bineînțeles, mai intense comparativ cu leziunile de grad I sau II și pot afecta semnificativ funcționalitatea genunchiului. Printre simptomele cele mai frecvente se numără:

• Durere localizată la nivelul genunchiului, de obicei pe linia articulară internă sau externă, în funcție de meniscul afectat;
• Senzație de blocaj sau „înțepenire” a genunchiului
• Edem (umflarea genunchiului), apărut la scurt timp după traumatism sau după un efort fizic susținut;
• Zgomote sau senzație de „pocnitură” în articulație în timpul anumitor mișcări;
• Limitarea mobilității și scăderea capacității de sprijin pe membrul afectat;
• În unele cazuri, senzație de instabilitate sau de „cedare” a genunchiului la mers sau la schimbarea direcției.

Simptomele pot fi accentuate la efort (urcat/coborât scări, poziția ghemuit, stat prelungit în picioare) și se pot ameliora parțial în repaus, însă, în absența unui tratament adecvat, disconfortul tinde să reapară și să se agraveze în timp.

Tratamentul conservator al leziunilor de menisc de grad 3

Deși leziunile de menisc de grad 3 sunt rupturi complete, există situații în care medicul ortoped poate apela inițial la un tratament conservator. Acest lucru se întâmplă în cazul pacienților tineri, cu o leziune de menisc de grad 3, localizată într-o „zonă roșie”, adică o zonă vascularizată. De asemenea, tratamentul non-chirurgical reprezintă prima soluție atunci când diagnosticul este dat în fază incipientă, la scurt timp după accidentare. Ce poate presupune tratamentul conservator?

• Imobilizare ghipsata sau în orteză, timp de 3, 4 sau 5 săptămâni, în funcție de particularitățile cazului,
• Un program de fizio-kinetoterapie.

Atunci când pacientului I s-a recomandat imobilizarea ghipsata sau prin intermediul ortezei, este important de știut că acesta va evita cât se poate de mult sprijinul pe membrul afectat, pe toata perioada purtării ortezei sau ghipsului.

IMPORTANT DE REȚINUT: Tratamentul conservator este eficient la pacienții din categoria de vârstă tânără, care îndeplinesc și condițiile menționate anterior.

Când se recomandă operația în cazul leziunilor de menisc de grad 3?

Intervenția chirurgicală în cazul leziunilor de menisc de gradul 3 este recomandată atunci când ruptura este completă și provoacă simptome persistente, care afectează calitatea vieții pacientului. În această etapă, meniscul este de obicei fragmentat sau deplasat, iar durerea, blocajele articulare și limitarea mobilității nu mai pot fi gestionate eficient prin tratament conservator.

Chirurgia devine necesară mai ales atunci când genunchiul „cedează”, apar episoade repetate de umflare sau pacientul nu își poate relua activitățile cotidiene ori sportive. Scopul intervenției este de a restabili funcția genunchiului, de a proteja cartilajul și de a preveni apariția artrozei pe termen lung — motive pentru care evaluarea ortopedică promptă este esențială.

The post Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3 appeared first on Alqadi Ahmad.

Tratamentul leziunilor de menisc este întotdeauna personalizat, în funcție de particularitățile fiecărui caz, dar și în funcție de anumite aspecte precum: istoricul medical al pacientului, vârsta acestuia sau stilul de viață dorit.

Astăzi vorbim despre tratamentul leziunilor de menisc de grad 3.

Ce este meniscul?

Meniscul este un țesut fibrocartilaginos situat între femur și tibie, iar la nivelul fiecărui genunchi regăsim un menisc intern și unul extern, cel intern fiind în majoritatea cazurilor cel mai des lezat fiind mai mare ca suprafață, mai subțire și mai îngust comparativ cu cel extern.

Cum se produc leziunile de menisc de grad 3?

Pacienții cu leziuni de menisc de gradul III trebuie să știe că este vorba despre o ruptură completă, care se extinde la cel puțin o suprafață articulară. Acestea sunt, de obicei, consecința unui traumatism la nivelul genunchiului sau a unor microtraumatisme repetate.

Cel mai frecvent, astfel de leziuni apar în contextul:

• mișcărilor de rotație bruscă a genunchiului cu piciorul fixat pe sol (de exemplu, în timpul sporturilor precum fotbal, baschet, tenis);
• flexiei și rotației forțate a genunchiului, de multe ori asociate cu schimbări rapide de direcție;
• traumatismelor directe la nivelul genunchiului (cădere, lovitură, impact în timpul unui meci);
• proceselor degenerative la pacienții cu o vârstă înaintată, unde țesutul meniscal este fragil, iar o mișcare aparent banală poate produce ruptura completă.

Leziunile de menisc de grad 3 sunt cel mai des vizibile la investigațiile imagistice precum RMN-ul.

Simptomatologia leziunilor de menisc de grad 3

Manifestările clinice ale unei leziuni de menisc de grad 3 sunt, bineînțeles, mai intense comparativ cu leziunile de grad I sau II și pot afecta semnificativ funcționalitatea genunchiului. Printre simptomele cele mai frecvente se numără:

• Durere localizată la nivelul genunchiului, de obicei pe linia articulară internă sau externă, în funcție de meniscul afectat;
• Senzație de blocaj sau „înțepenire” a genunchiului
• Edem (umflarea genunchiului), apărut la scurt timp după traumatism sau după un efort fizic susținut;
• Zgomote sau senzație de „pocnitură” în articulație în timpul anumitor mișcări;
• Limitarea mobilității și scăderea capacității de sprijin pe membrul afectat;
• În unele cazuri, senzație de instabilitate sau de „cedare” a genunchiului la mers sau la schimbarea direcției.

Simptomele pot fi accentuate la efort (urcat/coborât scări, poziția ghemuit, stat prelungit în picioare) și se pot ameliora parțial în repaus, însă, în absența unui tratament adecvat, disconfortul tinde să reapară și să se agraveze în timp.

Tratamentul conservator al leziunilor de menisc de grad 3

Deși leziunile de menisc de grad 3 sunt rupturi complete, există situații în care medicul ortoped poate apela inițial la un tratament conservator. Acest lucru se întâmplă în cazul pacienților tineri, cu o leziune de menisc de grad 3, localizată într-o „zonă roșie”, adică o zonă vascularizată. De asemenea, tratamentul non-chirurgical reprezintă prima soluție atunci când diagnosticul este dat în fază incipientă, la scurt timp după accidentare. Ce poate presupune tratamentul conservator?

• Imobilizare ghipsata sau în orteză, timp de 3, 4 sau 5 săptămâni, în funcție de particularitățile cazului,
• Un program de fizio-kinetoterapie.

Atunci când pacientului I s-a recomandat imobilizarea ghipsata sau prin intermediul ortezei, este important de știut că acesta va evita cât se poate de mult sprijinul pe membrul afectat, pe toata perioada purtării ortezei sau ghipsului.

IMPORTANT DE REȚINUT: Tratamentul conservator este eficient la pacienții din categoria de vârstă tânără, care îndeplinesc și condițiile menționate anterior.

Când se recomandă operația în cazul leziunilor de menisc de grad 3?

Intervenția chirurgicală este frecvent luată în considerare în cazul leziunilor de menisc de grad 3, mai ales atunci când acestea afectează semnificativ funcționalitatea genunchiului. Acest lucru se întâmplă atunci când ne confruntăm cu o leziune de menisc de grad 3, degenerativă sau atunci când diagnosticarea nu s-a făcut în fază incipientă, iar pacientul s-a prezentat la medicul ortoped târziu. În astfel de situații, simptomatologia persistă, pacientul acuză durere de mare intensitate, iar leziunea este vizibilă în urma interpretării RMN-ului.

Mai mult, la pacienții diagnosticați cu leziuni de menisc de grad 3, în asociere cu alte leziuni precum cele ligamentare, operația rămâne singura și cea mai bună soluție.

De regulă, intervenția se efectuează artroscopic, prin incizii de foarte mici dimensiuni, și poate consta în:

• meniscectomie parțială (îndepărtarea segmentului rupt al meniscului);
• sau, când este posibil, suturi meniscale (repararea meniscului), mai ales la pacienți tineri și în zone bine vascularizate ale meniscului.

Decizia de tratament este individualizată și se ia împreună cu medicul ortoped, în funcție de:

• tipul și localizarea leziunii;
• vârsta pacientului;
• nivelul de activitate fizică;
• prezența altor afecțiuni articulare (de exemplu, artroză).

Postoperator, recuperarea medicală (kinetoterapie și fizioterapie) joacă un rol esențial în redobândirea mobilității, forței musculare și stabilității articulare, contribuind la reintegrarea treptată în activitățile cotidiene și sportive.

The post Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3 appeared first on Alqadi Ahmad.

În urma traumatismelor, ligamentul încrucișat anterior este supus unor solicitări intense, care pot duce la întinderi, rupturi parțiale sau complete. În multe dintre cazuri, pacienții aud un „pocnet” la nivelul genunchiului în momentul producerii leziunii. Tratamentul leziunilor ligamentului incrucisat anterior (LIA) este întotdeauna personalizat. Dacă ți-a fost recomandată operația, mai exact Ligamentoplastia LIA, astăzi îți povestesc ce presupune aceasta, dar și ce sunt grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior.

Introducere: de ce avem nevoie de grefe în reconstrucția LIA

Ligamentul încrucișat anterior (LIA) este principalul stabilizator al genunchiului în plan antero‑posterior și rotațional. După o ruptură completă, mai ales la pacienții cu un stil de viață activ, LIA nu se poate vindeca de la sine, iar amânarea intervenției chirurgicale poate duce la numeroase complicații, afectând viața de zi cu zi a pacientului.

Reconstrucția ligamentului încrucișat anterior (LIA) presupune ca medicul ortoped să înlocuiască ligamentul rupt cu o grefă (țesut biologic sau material sintetic). Aceasta este trecută prin tuneluri osoase femurale și tibiale și fixată în poziția anatomică a ligamentului încrucișat anterior (LIA).

Grefa funcționează ca un nou ligament, redând pacientului mobilitatea avută anterior accidentării.

Vrei să afli mai multe despre grefele utilizate în reconstrucția LIA? Urmărește acest video:

Tipuri de grefe utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior

• Autogrefele:

Autogrefele sunt recoltate din propriul organism al pacientului și reprezintă varianta cea mai des utilizată de către chirurgii ortopezi în cadrul Ligamentoplastiei LIA, mai ales pentru pacienții cu un stil de viață activ.

Acestea se pot recolta din:

• Tendonul rotulian (os–tendon–os) – Grefa BTB
• Tendoanele ischiogambiere (semitendinos/gracilis)
• Tendonul cvadricipital

• Allogrefe

Allogrefele provin de la donatori umani, mai exact de la cadavre. Pot fi recoltate de la nivelul: tendonului rotulian, ischiogambieri, tendonul lui Ahile etc…

Se utilizează mai des în următoarele situații:

• În cadrul reviziilor de Ligamentoplastie LIA (mai exact la pacienții care au trecut printr-o reconstrucție LIA, dar acel ligament reconstruit a suferit o nouă ruptură)
• La pacienții la care nu se dorește sau nu este posibilă recoltarea unei autogrefe adecvate.

• Grefele sintetice (acestea sunt foarte rar utilizate sau recomandate)

Grefele sintetice sunt realizate din materiale precum poliester sau polietilenă de înaltă rezistență. Acestea sunt foarte rar utilizate în Ligamentoplastiile LIA din următoarele motive:

• Prezintă rate crescute de rupturi,

• Pot conduce către inflamații ale membranei sinoviale (țesutul care căptușește articulațiile),
• Prezintă o integrare biologică deficitară.

Avantajele grefelor utilizate în Ligamentoplastia LIA

Autogrefe – avantaje

• Biocompatibilitate excelentă
• Integrare biologică rapidă – în special la grefele cu bloc osos (BTB)
• Stabilitate mecanică bună – în funcție de diametru și tehnica de fixare
• Rezultate foarte bune pe termen lung

Allogrefe – avantaje

• Nu există morbiditate la locul de recoltare
• Durata intervenției poate fi mai scurtă
• Permit utilizarea unor grefe de calibru mare, utile în revizii ale Ligamentoplastiei LIA sau în cazuri complexe

Cum alegem grefa potrivită pentru fiecare pacient?

Alegerea grefei este o decizie personalizată, în funcție de particularitățile fiecărui caz, unde medicul ortoped va ține cont de următoarele aspecte:

• Vârsta și nivelul de activitate
  • Pacienții tineri, sportivi, beneficiază cel mai frecvent de autogrefe (BTB sau ischiogambieri), datorită stabilității și rezultatelor pe termen lung.
• Anatomia genunchiului și istoricul medical al pacientului (intervenții anterioare)
  • Cicatrici, intervenții precedente sau recoltări anterioare de tendon care pot limita opțiunile.
  • În revizii, allogrefele devin adesea prima opțiune.
• Comorbidități și preferințe
  • La pacienții cu patologii care afectează calitatea tendonului/osului sau cu afecțiuni sistemice

Te aștept la o consultație pentru a discuta toate variantele posibile, în funcție de particularitățile cazului tău! – 0727 366 950

IMPORTANT: Indiferent de grefa recomandată în cazul tău, respectarea protocolului de recuperare medicală este un aspect primordial ce asigură rezultatele mult așteptate de către pacient, pe termen lung. Succesul Ligamentoplastiei LIA depinde foarte mult și de comportamentul pacientului post operație. Așadar, recuperarea medicală după reconstrucția LIA NU este opțională și este important să ai în vedere acest aspect dacă îți dorești să revii la activitățile obișnuite, dar și la cele sportive, cât mai repede.

Concluzii

Reconstrucția ligamentului încrucișat anterior se bazează pe utilizarea unei grefe care să înlocuiască ligamentului rupt și să redea stabilitatea funcțională a genunchiului.

Autogrefele (tendon rotulian, ischiogambieri, tendon de cvadriceps) rămân soluția de primă intenție pentru majoritatea pacienților, datorită biocompatibilității și rezultatelor foarte bune pe termen lung. Allogrefele au un rol clar în revizii și în anumite situații particulare, iar grefele sintetice sunt folosite limitat, în principal ca materiale de augmentare.

Decizia privind tipul de grefă trebuie luată individual, în funcție de particularitășile fiecărui caz. Te aștept la consultație!

The post Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior appeared first on Alqadi Ahmad.

Urmează să treci printr-o Artroscopie? Atunci acest ghid rapid îți va fi foarte util.

Ce este Artroscopia în primul rând?

Artroscopia este o procedură chirurgicală, care permite medicilor ortopezi să vizualizeze interiorul unei articulații cu ajutorul tehnicilor minim invazive ce presupun efectuarea unor incizii de foarte mici dimensiuni, prin care este introdusă o cameră video mica, numită artroscop. Aceasta permite o vizualizare corectă și clară a articulației ce ajută la stabilirea unui diagnostic și la tratarea leziunii.

Artroscopia este adesea recomandată pacienților cu:

• Rupturi sau leziuni de menisc,
• Rupturi de ligamente,
• Leziuni ale tendoanelor,
• Sindroame de impingement,
• Leziuni labrale,
• Corpi liberi intraarticulari,
• Sinovite cronice,
• Sindromul de plică sinovială,
• Leziuni de cartilaj.

Cum te pregătești pentru o artroscopie : ghid rapid pentru pacienți

Pasul 1 – Consultația de specialitate

Indiferent de natura durerii tale, important este să te prezinți la un consult de specialitate și să nu încerci să tratezi de unul singur simptomele resimțite. Fie că ai suferit un traumatism la nivelul articulației, fie că ai efectuat mișcări ce au suprasolicitat-o sau pur și simplu anumite simptome din trecut s-au agravat, vizita la medicul ortoped este esențială.

Medicul specialist va purta o discuție cu tine pentru a afla cauza simptomelor, detalii despre stilul de viață, istoricul medical sau ultimele acțiuni ce au dus la apariția/intensificarea simptomelor. Ulterior, medicul va examina articulația afectată, prin diferite manevre sau tehnici de testare, ce au ca scop confirmarea diagnosticului.

Nu ai apucat să realizezi un set de investigații imagistice? În acest caz, medicul ortoped îți va oferi o recomandare în acest sens, în funcție de particularitățile cazului. Fie vei face un RMN, un CT, radiografii sau ecografii musculo-scheletale. În anumite cazuri, investigațiile imagistice vor fi însoțite și de alte analize, la recomandarea specialiștilor.

Pasul 2 – Interpretarea investigațiilor recomandate

După ce ai primit rezultatele investigațiilor recomandate de către medicul ortoped, următorul pas este să te programezi la un control pentru interpretarea acestora. După ce medicul confirmă diagnosticul și întocmește planul de tratament, pacientul este înștiințat, în detaliu, cu privire la toate aceste informații.

Pasul 3 – Stabilirea detaliilor și efectuarea programării pentru Artroscopia de genunchi

După ce diagnosticul este confirmat, iar pacientul informat despre toate detaliile necesare, împreună se va stabili o programare pentru Artroscopie. De regulă, timpii de așteptare sunt de minim câteva zile, astfel încât pacientul să aibă suficient timp la dispoziție pentru a face toate analizele pre-operatorii obligatorii, dar și pentru a primi rezultatele. În anumite cazuri, atunci când pacienții posedă o parte dintre analizele obligatorii (RECENTE), cele rămase se mai pot face chiar și în dimineața operației, cu câteva ore înainte pentru a fi gata și rezultatele.

Tot în această perioadă, pacientul va fi informat și despre detalii precum mesele pe care le poate servi înainte de intervenția chirurgicală, lichidele pe care le poate consuma cu câteva ore înainte, dar și obiectele necesare la Internare. De exemplu, unii pacienți au nevoie de una sau două cârje pentru a se sprijini, imediat după Artroscopia de genunchi.

Pe scurt?

• Pacientul trebuie să se prezinte la internare pe stomacul gol – minim 8 ore de la ultima masa sau ultimul pahar de apa/ceai,
• Este de preferat ca pacientul să servească o cină ușoară, cu o seară înainte de operație, evitând mâncărurile grase sau cele care ar putea să se digere foarte greu,
• Pacientul va sta internat o noapte, așadar este ideal să aibă cu acesta un mini-bagaj pentru noaptea petrecută la spital (obiecte de toaletă/îngrijire personală, pijamale, haine lejere pentru externare),
• Pacientul se va prezenta la spital pentru internare la ora stabilită și cu documentele necesare – buletinul, analizele, învestigația imagistica, raportul medical, adeverința de la angajator (în cazul in care doreşte concediu medical), cardul de sanatate și biletul de trimitere de la medicul de familie (dacă se dorește decontarea pațiala sau totala din partea CAS)

Pasul 4 – Pregătirea pacientului înainte de Artroscopie

După ce pacientul se prezintă la internare cu toate documentele necesare, acesta este preluat de către personalul spitalului și pregătit pentru intervenția chirurgicală.

Pasul 5 – Ziua operației – cum decurge Artroscopia de genunchi?

Artroscopia de genunchi este o procedură considerată „de rutină” pentru un chirurg ortoped, mai ales pentru unul specializat pe articulația genunchiului. Procedura este una rapidă, ușoară, cu riscuri extrem de mici și cu o rată de succes extraordinară. Este frecvent recomandată de către medici deoarece implică o recuperare mult mai ușoară, cicatrici post-operatorii de foarte mici dimensiuni, 0 disconfort și cu avantaje numeroase atât pentru medic, cât și pentru pacient. Mai mult, inciziile sunt de mici dimensiuni, iar rezultatele estetice superioare altor intervenții.

În timpul intervenției, chirurgul introduce în articulația genunchiului un artroscop (o cameră de mici dimensiuni, aproximativ cât un creion). Acesta transmite imaginile către un monitor de înaltă definiție, unde medicul poate observa structurile genunchiului în detaliu. Tratamentul leziunilor se realizează cu ajutorul unor instrumente chirurgicale fine, introduse prin alte incizii mici efectuate în jurul genunchiului.

Procedura durează între 30 și 60 de minute, iar tipul de anestezie diferă în funcție de particularitățile fiecărui caz și implicit, de decizia anestezistului. Așadar, poate fi vorba de Rahianestezie sau Anestezie totală.

Pasul 6 – Externarea și stabilirea următorilor pași după Artroscopie

După intervenția chirurgicală, pacientul este monitorizat pentru o perioadă scurtă, iar externararea se va face a doua zi. Medicul oferă indicații clare privind îngrijirea articulației operate, administrarea medicației, mobilizarea inițială și restricțiile de efort. Tot în acest moment se stabilesc următorii pași ai recuperării, inclusiv momentul începerii acesteia, dar și programarea controalelor postoperatorii.

Pasul 7 – Consultația la medicul specialist de Recuperare Medicală

Consultația cu medicul de recuperare medicală este esențială pentru o refacere corectă și sigură. Specialistul evaluează starea articulației, nivelul de mobilitate și forța musculară, apoi recomandă un plan personalizat de recuperare. În funcție de tipul intervenției și de evoluția pacientului, acesta poate include fizioterapie, kinetoterapie, dar și alte proceduri specifice.

Pasul 8 – Programul de recuperare medicală după Artroscopie

Programul de recuperare medicală are rolul de a reda mobilitatea, stabilitatea și forța articuleției și a membrului. Acesta se desfășoară progresiv, sub supravegherea unui kinetoterapeut, și include exerciții adaptate fiecărei etape de vindecare. Respectarea acestui program este esențială pentru prevenirea complicațiilor și pentru revenirea cât mai rapidă la activitățile zilnice sau sportive.

Cel mai important? Recuperarea medicală este OBLIGATORIE.

Ultimul pas – nu uita de controalele periodice și sfaturile chirurgului ortoped

Controalele periodice permit medicului ortoped să urmărească evoluția vindecării și să ajusteze recomandările în funcție de progresul pacientului. Respectarea indicațiilor primite, evitarea suprasolicitării articulației și menținerea unui stil de viață activ, dar echilibrat, contribuie semnificativ la succesul pe termen lung al intervenției chirurgicale.

Nu uita – succesul unei operații depinde într-o foarte mare măsură de comportamentul tău, ca pacient, pe termen lung și de ambiția de care dai dovadă în perioada de recuperare.

Programează un consult la dr. Ahmad ALQADI – Medic Primar Ortopedie și Traumatologie

0727 366 950 – telefonic sau WhatsApp

The post Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți appeared first on Alqadi Ahmad.

Pentru a obține un diagnostic concret, i-am recomandat pacientei efectuarea unui RMN la nivelul genunchiului, cu care s-a prezentat ulterior la control. Diagnosticul a fost reconfirmat, leziune de cartilaj ce necesită tratament chirurgical. Fiind singura și cea mai eficientă soluție de tratament, am realizat reconstrucție de cartilaj, cu matrice de colagen. Pacienta se află acum în perioada de recuperare medicală, iar în scurt timp se va vindeca complet și se va reîntoarce la toate activitățile fizice, la capacitate maximă.

Ai fost diagnosticat cu o leziune de cartilaj ce necesită tratament chirurgical? Nu amâna operația! Suspectezi prezența unor leziuni de cartilaj la nivelul genunchiului? Te aștept la o consultație!

Programările se fac la: 0727 366 950

Mă găsiți aici: Orthocare Clinic, Șoseaua Nicolae Titulescu nr.64, sectorul 1, București

The post Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără appeared first on Alqadi Ahmad.

Ce este LIA, cum se poate leza, dar și când se recomandă Ligamentoplastia LIA aflați din materialul de astăzi.

Ce este ligamentul încrucișat anterior (LIA)?

Ligamentul încrucișat anterior (LIA) este unul dintre cele 4 mari ligamente ce alcătuiesc articulația genunchiului, având rolul de a preveni deplasarea anterioară a tibiei în raport cu femurul. Pe scurt, oferă stabilitate genunchiului în timpul anumitor activități precum: pivotarea, întoarcerea, răsucirea sau în timpul săriturilor.

Ruptura LIA – cum și când poate să apară?

Schimbările rapide și bruște de direcție, decelerarea bruscă sau săriturile sunt cele mai frecvente mecanisme de producere ale rupturii LIA.

De asemenea, ruptura LIA poate să apară mai ales atunci când, la nivelul articulației genunchiului se produce un traumatism direct, o lovitură puternică sau atunci când articulația este suprasolicitată prin efort fizic/mișcări repetitive.

Simptomele frecvente în cazul rupturii de ligament încrucișat anterior (LIA)

Ruptura de ligament încrucișat anterior (LIA) produce diferite grade de durere și disconfort, instabilitatea genunchiului și în multe dintre cazuri, incapacitatea de a mai călca corect. De asemenea, pacienții diagnosticați cu ruptură LIA mai pot experimenta și:

• senzația unei “pocnituri” puternice la nivelul articulației genunchiului;
• inflamare la nivelul zonei afectate;
• pierderea mobilitatii;
• diminuarea capacitatii de miscare;
• incapacitate de a efectua flexia sau extensia completă a articulației;

Se poate trata ruptura LIA conservator?

Da. Nu toate rupturile de ligament încrucișat anterior (LIA) necesită intervenție chirurgicală. Important de reținut este că leziunile de ligament încrucișat anterior (LIA) se tratează în funcţie de nivelul de activitate dorit.

Dacă vi s-a recomandat tratamentul conservator, atunci repausul și un program de fizio-kinetoterapie (ce include 𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐧𝐢𝐟𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐮𝐬𝐜𝐮𝐥𝐚𝐫𝐚̆, 𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐞 𝐜𝐮 𝐮𝐥𝐭𝐫𝐚𝐬𝐮𝐧𝐞𝐭𝐞, 𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐦𝐚𝐠𝐧𝐞𝐭𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐞) pot reduce frecvența sau intensitatea simptomelor. Totuși, pacienții care refuză intervenția chirurgicală și aleg imobilizarea într-o orteză trebuie să ia în calcul posibilitatea ca simptomele să revină, chiar și în timpul unor activităţi simple precum urcatul scărilor.

Programează-te la Orthocare Clinic pentru a beneficia de un program de recuperare medicală, adaptat diagnosticului tău — 0775 307 307

Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?

Pacienții care își doresc un stil de viaţă nelimitat din punct de vedere fizic sunt încurajați să opteze pentru intervenţia chirurgicală. Astfel, ligamentul încrucișat anterior va fi reconstruit cu ajutorul unor tehnici asistate artroscopic. Intervenția poartă numele de „Ligamentoplastie”, iar scopul principal al acesteia este de a obține un genunchi stabil și complet funcțional pentru pacient.

Ligamentoplastia presupune recoltarea grefei pentru ligament, de regulă din tendoanele ischio-gambiere, rotulian sau cvadricipital. Ulterior, chirurgul ortoped va realiza tunele anatomice în femur și tibie, pentru a poziționa și fixa grefa.

„În reconstrucția LIA eu recomand utilizarea grefelor recoltate de la pacient (autogrefe) deoarece proprietățile biomecanice ale autogrefei se apropie de cele ale ligamentului natural și facilitează încorporarea biologică a grefei. Mai mult, fixarea trebuie făcută la locul de atașare anatomic al ligamentului nativ.” – dr. Ahmad ALQADI – Medic Primar Ortopedie și Traumatologie (0727 366 950)

Informații esențiale:

Dacă ești sportiv de performanță: În acest caz, chirurgia este singura soluție deoarece aceștia trebuie să-și reia activitatea într-un timp cât mai scurt și la capacitate maximă. Avantajul sportivilor constă într-o recuperare mai rapidă deoarece corpul este mult mai antrenat.

Dacă te întrebi cât durează programul de recuperare post-operator: Ca pentru oricare altă afecțiune, procesul de recuperare este la fel de important ca operaţia în atingerea unui rezultat bun. Așadar, pacienții urmează de regulă un program de fizio-kinetoterapie de 2-3 ori pe săptămână, timp de 3-4 luni, cel puțin. Cu toate acestea, nu uita că fiecare caz este unic, la fel și perioada de recuperare. În urma Ligamentoplastiei LIA vei primi un program personalizat de recuperare medicală, ce are ca scop redobândirea mobilității și întoarcerea la stilul de viață anterior avut accidentării.

Dacă ai fost diagnosticat cu leziuni asociate rupturii LIA, nu uita că: În aproximativ 50% dintre cazuri, rupturile de ligament încrucișat anterior (LIA) apar în asociere cu leziuni ale meniscului, leziuni ale cartilajului articular sau leziuni la nivelul altor ligamente. Mai mult, se recomandă ca leziunile LIA să fie tratate în același timp cu cele de menisc. Așadar, leziunile de menisc se tratează simultan cu ruptura LIA, în cadrul aceleași operații.

Contact:

Programează-te pentru o consultație la: 0727 366 950

Mă găsiți la: Orthocare Clinic, Șoseaua Nicolae Titulescu nr.64, sector 1, București

• Ghidul pacientului cu Gonartroză
• Despre ruptura de menisc – cauze, simptome și opțiuni de tratament
• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior

The post Când se recomandă Ligamentoplastia LIA? appeared first on Alqadi Ahmad.

Ce este ruptura de menisc?

În primul rând, meniscul este un țesut fibrocartilaginos, situat între femur și tibie, iar la nivelul fiecărui genunchi regăsim un menisc intern și unul extern, cel intern fiind în majoritatea cazurilor cel mai des lezat. Și asta pentru că, este mai mare ca suprafață, mai subțire și mai îngust comparativ cu cel extern.

Ruptura de menisc este o leziune localizată la nivelul genunchiului, care se numără printre cele mai des întâlnite afecțiuni ale acestei articulații, unde cauza principală este de regulă de natură traumatică. Cei mai mulți dintre pacienți au suferit o accidentare în timpul unei activități fizice sau sportive, care a implicat mișcări bruște de rotire sau torsiune a genunchiului. De regulă, leziunile de menisc apar mai des la persoanele de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani însă, nu este o regulă. În ultimii ani, am tratat pacienți de orice vârstă și din ambele categorii de sexe, diagnosticați cu o astfel de patologie.

Cum apare ruptura de menisc?

Așa cum am menționat mai sus, ruptura de menisc apare de regulă în urma unui traumatism însă, NU în toate situațiile. La pacienții cu un stil de viață mai activ, și mai ales în rândul sportivilor, ruptura de menisc apare într-adevăr în peste 90% dintre situații, în urma unei accidentări. Aceasta se produce la majoritatea pacienților în timpul unei activități fizice, sportive, ce implică mișcări bruște de rotire sau torsiune a genunchiului. Chiar și o suprasolicitare a articulației genunchiului poate cauza ruptura meniscului, în unele situații.

La pacienții din categoria 50+, leziunile de menisc pot apărea pur și simplu odată cu înaintarea în vârstă. Asta se întâmplă deoarece cartilajul se degradează cu trecerea timpului, devenind mai predispus la diferite leziuni.

De câte tipuri poate fi ruptura de menisc?

Ruptura de menisc poate fi încadrată în 3 mari categorii, în funcție de gradul său:

– Gradul I sau Gradul II (fără extindere la suprafața articulară).

– Gradul III (Se extinde la cel puțin o suprafață articulară (superioară sau inferioară) și reprezintă o ruptură meniscală definitivă).

Vă voi povesti mai jos câte puțin despre tipurile de rupturi traumatice, dar și despre cele degenerative.

Leziuni traumatice – De regulă, rupturile de menisc de natură traumatică apar la persoanele cu un stil de viață activ, în special în cazul celor care practică activități fizice care solicită genunchiul. Aici întâlnim următoarele tipuri de rupturi:

➡ Ruptura de menisc verticală (Are loc de-a lungul meniscului și se află în paralel cu extremitatea sa. Necesită tratament chirurgical, și anume artroscopie de genunchi minim-invazivă).

➡ Ruptura orizontală (Ea apare de regulă atunci când are loc un traumatism foarte puternic. Sportivii de performanță se află în categoria de risc și sunt de asemenea pacienții predispuși frecvent la această afecțiune).

➡ Ruptura oblică (Se formează în centrul meniscului și poate continua către periferia lui. Meniscectomia este cel mai des recomandată în astfel de situații și presupune curățarea zonei lezate).

➡ Ruptura de menisc complexă însoțită de rupturi ligamentare sau entorse (Acest tip de ruptură se repară odată cu leziunea ligamentelor).

➡ Ruptura în „mâner de găleată” (Rupturile de acest tip sunt complexe și necesită intervenție chirurgicală cât mai repede. Ele reprezintă de fapt rupturi orizontale care se extind pe suprafețe mari).

➡ Ruptură în cioc de papagal (Este o leziune care necesită intervenție chirurgicală).

Leziunile degenerative – Ele apar odată cu înaintarea în vârstă și se întâlnesc frecvent la pacienții trecuți de 40-50 de ani, fiind o consecință a uzurii meniscului. Aici amintim:

➡ Ruptură radială de menisc (Acest tip de ruptură se produce de la marginea internă a meniscului către partea exterioară. Intervenția chirurgicală nu este obligatorie însă, recuperarea medicală este esențială).

➡ Ruptură tip clivaj orizontal (Este un alt tip de ruptură ce poate fi tratată conservator).

Simptomele rupturii de menisc

Fiecare pacient este UNIC, la fel și simptomele. Există pacienți pentru care simptomele sunt greu de suportat și vin la un consult de specialitate de îndată. Pentru alți pacienți, simptomele nu sunt chiar atât de intense, iar din acest motiv amâna consultația de specialitate. Indiferent de intensitatea simptomelor, eu vă recomand să veniți la un consult cât se poate de repede, mai ales dacă ați suferit o accidentare. Orice zi amânată, vă poate prelungi programul de recuperare.

Câteva dintre simptomele ce anunță o posibilă ruptură de menisc sunt:

➡ Blocaj articular – Se resimte de regulă în urma unei suprasolicitări ale genunchiului și este însoțit de durere articulară,

• Durere articulară, precedată de blocaj articular,

• Durere de diferite intensități, resimțită în mișcare sau repaus,

• Diferite zgomote pe care pacientul le aude în momentul unei accidentări (acestea poartă numele de „cracmente” sau „clicuri”),

• Impotența funcțională (mai exact, pacientul nu poate executa anumite mișcări sau activități precum urcatul și/sau coborâtul scărilor),

• Tumefierea sau inflamația genunchiului însoțită de durere.

Când tratăm ruptura de menisc conservator?

Tratamentul rupturii de menisc este întotdeauna personalizat, în funcție de particularitățile fiecărui caz, dar și în funcție de anumite aspecte precum: istoricul medical al pacientului, vârsta acestuia sau stilul de viață dorit.

Pentru un pacient dintr-o categorie de vârstă mai înaintată sau pentru cineva care a fost diagnosticat cu o ruptură de menisc de grad mic, stabilă și localizată la nivelul unei zone/porțiuni vascularizate, tratamentul conservator va reprezenta prima variantă pe care medicul o va lua în calcul.

1. Protocolul RICE (Rest – repaus, Ice – gheață la nivelul zonei afectate, Compress – comprese, Elevate – ridicarea membrului inferior afectat la un anumit nivel),
2. Un program de fizio-kinetoterapie pe care vă așteptăm să îl urmați la Orthocare Clinic (0775 307 307 pentru programări și detalii suplimentare),
3. Administrarea unor antiinflamatoare (DOAR la recomandarea medicului ortoped),
4. Infiltrații intraarticulare în funcție de recomandările primate.

Intervenția chirurgicală în cazul rupturii de menisc?

Tratamentul chirurgical este recomandat atunci când avem de-a face cu rupturi complexe de menisc, rupture de menisc de grad III sau atunci când rupture de menisc este asociată cu alte leziuni ligamentare. Artroscopia de Genunchi este denumirea procedurii chirurgicale utilizată adesea de către chirurgii ortopezi, având numeroase avantaje pentru pacient.

Așadar, tratamentul chirurgical este minim-invaziv, artroscopic și poate consta în:

1. Sutura de menisc,
2. Meniscectomie parțială,
3. Meniscectomie totală a segmentului afectat,
4. Transplant de menisc artificial (este folosit în cazuri foarte rare).

Cum vă puteți programa pentru o operație dacă ați fost diagnosticat cu ruptura de menisc?

Programările pentru intervențiile chirurgicale se fac la numărul 0727 366 950 însă, DOAR în urma unei consultații fizice. Vă aștept la Orthocare Clinic, Șoseaua Nicolae Titulescu nr.64, sector 1, București!

The post Totul despre ruptura de menisc appeared first on Alqadi Ahmad.

Pentru început: Ce este ruptura de ligament încrucișat anterior?

Nu vom intra în detalii însă, pe scurt, ruptura de ligament încrucișat anterior (LIA) este o afecțiune pe care o întâlnesc frecvent la pacienții activi din punct de vedere fizic, cu o vârstă cuprinsă între 15 și 40 de ani. Astfel de pacienți, în multe dintre cazuri, practică activități fizice ce implică pivotare excesivă și decelerare bruscă.

Atunci când are loc ruptura LIA, primul simptom este durerea de genunchi, însoțită de limitarea mobilității sau chiar imposibilitatea de a efectua diverse activități fizice. Aici ne referim în special la activitățile sportive. Pacienții diagnosticați cu ruptură LIA nu mai pot efectua mișcări de pivotare sau de răsucire ale membrelor inferioare corect, iar în timpul activităților uzuale zilnice pot resimți un disconfort constant și/sau durere.

Ruptura de ligament încrucișat anterior (LIA) se numără printre afecțiunile pe care le tratează cel mai des atât conservator, cât și chirurgical, Dr. Ahmad Alqadi, Medic Primar Ortopedie & Traumatologie Sportivă. Așadar, dacă vreți să aflați mai multe detalii despre această patologie, o puteți face din următoarele materiale:

Articol 1 – APASĂ AICI

Articol 2 – APASĂ AICI

Articol 3 – APASĂ AICI

Ligamentoplastia în ruptura de ligament încrucișat anterior (LIA)

Ligamentoplastia LIA este o intervenție chirurgicală artroscopică, care se recomandă în cazul rupturii ligamentului încrucișat anterior. Este minim-invazivă, implică o perioadă foarte scurtă de spitalizare, iar o astfel de intervenție, alături de un program de recuperare medicală, îi oferă pacientului posibilitatea de a-și relua stilul de viață anterior avut accidentării/operației.

În anumite cazuri, ligamentoplastia se efectuează imediat dupa accidentare sau până în maxim două săptămâni de la traumatism. Se mai poate recomanda efectuarea ligamentoplastiei chiar și după 3 săptămâni de la accidentare. Rareori, dacă avem un pacient cu edem osos, alte modificări sau leziuni associate, care se pot vindeca cu tratament non-chirurgical, ligamentoplastia trebuie să mai aștepte puțin.

Recuperarea prin kinetoterapie după ligamentoplastie: zilele 1-3 post operator

Recuperarea medicală după Ligamentoplastia LIA începe încă din prima zi după intervenția chirurgicală, însă totul va avea loc cu pași mărunți. În această perioadă, câteva dintre exercițiile pe care pacientul le va executa pot fi legate de: extensia completă, izometria mușchiului cvadriceps sau flexie. Iată câteva exemple:

3 reprize pe zi a câte 3 seturi de 10 repetări. Aici se va urmări executarea contracțiilor izometrice ale mușchiului cvadriceps.

3 reprize pe zi a câte 8 seturi de 10 repetari. Se va pune accent pe flexia coapsei pe bazin la 45-60 grade.

3-4 reprize pe zi a câte 10-15 minute. Pacientul va trebui să execute extensia completă.

4-6 reprize pe zi a câte 10 minute de flexie pasivă și extensie activă 0-90 grade.

Dupa ce au trecut aproximativ două zile post operator, durerile și tumefacția se pot ameliora, iar pacientul poate începe programul de kinetoterapie sub supravegherea unui specialist. Programul de recuperare din această perioadă diferă de la un caz la altul, în funcție de particularitățile fiecărui caz.

Recuperarea prin kinetoterapie după ligamentoplastie: zilele 8-14 postoperator

În această perioadă, pacientul va trebui să mențină extensia completă și să continue ședintele de kinetoterapie, unde va executa mișcări precum: contracții izometrice, ridicarea membrului la 60 de grade, extensie pasivă, flexie pasivă și activă. Numărul de repetări, dar și timpii de odihnă sunt două elemente esențiale de care specialistul va ține cont, pentru fiecare pacient în parte.

Recuperarea prin kinetoterapie după ligamentoplastie: zilele 15-21 postoperator

Pacientul va continua menținerea extensiei complete însă, puțin mai diferit. Acesta va putea executa atingerea unei flexii de 100-120 de grade. De asemenea, în această perioadă se va lucra la tonifierea musculaturii coapsei, pentru ca pacientul să poată renunța la imobilizare. Acesta poate continua să lucreze la bicicletă (la intensitate mica), iar timpul pe care îl petrece pe bicicletă va crește treptat de la 3 reprize a câte 5 minute în prima săptămână, la 3 reprize a câte 20 de minute în a treia săptămână.

Recuperarea prin kinetoterapie după ligamentoplastie: zilele 22-40 postoperator

Pacientul își poate recăpăta mobilitatea acum, iar flexia trebuie să atingă 125 de grade. Astfel, aceasta este perioada în care au loc cele mai mari progrese, iar întregul program de recuperare începe să își arate rezultatele.

Fizioterapia în recuperarea pacienților după ligamentoplastia LIA

Fizioterapia este o altă metodă de tratament non-chirurgical, introdusă deseori în procesele de recuperare medicală pentru pacienții ce au trecut printr-o intervenție chirurgicală. În cazul nostru, printr-o Ligamentoplastie LIA.

Această formă de recuperare începe postoperator, din ziua 7 sau 8 și are ca scop tonifierea mușchiului cvadriceps prin electrostimulare, cu ajutorul aparatului numit Compex. Mai multe recomandări și detalii despre fizioterapie în recuperarea medicală după o Ligamentoplastie LIA are doamna dr. Oana Beșliu, Medic Primar & Specialist Recuperare Medicină Fizică și Balneologiedin cadrul Orthocare Clinic:

Fizioterapia utilizată post ligamentoplastie are drept obiective:

• Reducerea edemului,
• Reducerea inflamației,
• Reducerea durerii,
• Tonifierea musculară,
• Stimularea vindecării țesutului.

Tot în cadrul perioadei de recuperare medicală prin Fizioterapie se poate recomanda de către specialist și: terapia Deep Oscilation, ultrasonoterapia, laser terapia, electroterapia. Astfel de proceduri se pot aplica personalizat, în funcție de nevoile fiecărui pacient în parte, la 2 săptămâni postoperator.

„Recuperarea medicală însemnă posibilitatea transformării viselor în realitate. Este puntea dintre suferintâță și revenire, redescoperirea forței interioare și a capacității de a merge mai departe. Este redobândirea independenței și a calității vieții!”- Dr. Oana Beșliu, Medic Primar & Specialist Recuperare Medicină Fizică și Balneologie

Nu uitați: Reîntoarcerea la sporturile de contact sau pe partia de ski se va face abia după 9-12 luni post operator, în funcție de fiecare caz în parte și de modul în care s-a desfășurat recuperarea.

Programările pentru recuperare medicală se fac la numărul 0775 307 307. Vă așteptăm la Orthocare Clinic, Șoseaua Nicolae Titulescu nr.64, sector 1!

Citește și:

• Ghidul pacientului cu Gonartroză
• Despre ruptura de menisc – cauze, simptome și opțiuni de tratament
• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior

The post Recuperarea medicală după Ligamentoplastia LIA appeared first on Alqadi Ahmad.