Anatomia șoldului

Articulația șoldului este cea mai mare articulație de la nivelul corpului nostru. Este acoperită de cartilaj articular, care permite o bună funcționare a acesteia și care joacă rolul de scut protector pentru oasele ce compun articulația. Din punct de vedere anatomic, șoldul este compus din partea superioara a osului coapsei și din acetabul. Pe scurt și pe înțelesul tuturor, acesta (șoldul) este alcătuit din oase, cartilaj, ligamente, mușchi, dar și dintr-un lichid ce are rolul de a lubrifia zona. Acesta este cunoscut sub denumirea de lichid sinovial.

3 afecțiuni comune ale șoldului

Deși lista este lungă, iar cauzele multiple, există câteva afecțiuni la nivelul articulației șoldului pe care un medic ortoped le întâlnește frecvent la pacienții săi. Coxartroza, Fracturile șoldului sau bursitele se numără printre cele mai des întâlnite afecțiuni ale șoldului, atât la pacienții de sex masculin, cât și la cei de sex feminin.

Artroza șoldului sau „Coxartroza”

Chiar dacă artroza apare ca urmare a degradării cartilajului articular, totuși această afecțiune poate să apară atât la pacienții dintr-o categorie de vârstă mai înaintată, cât și la cei tineri. Deși artroza poate să afecteze orice articulație, această afecțiune este mai des întâlnită la nivelul celor (articulațiilor) pe care le supunem frecvent solicitărilor. Așadar, șoldul reprezintă una dintre articulațiile pe care le supunem riscului de a dezvolta Artroză sau „Coxartroză”, așa cum este denumită deseori.

Cauze frecvente ce duc la apariția Coxartrozei

De regulă, deteriorarea cartilajului este considerată ca fiind cauza principală ce duce la dezvoltarea Coxartrozei la nivelul șoldului. Această uzură a cartilajului poate să apară din diverse motive: fie odată cu înaintarea în vârstă, fie ca urmare a unor activități sau mișcări repetitive ce suprasolicită articulația și implicit deteriorează cartilajul. Așadar, putem spune că nu doar vârstnicii reprezintă o categorie de risc, ci și tinerii cu un stil de viață activ care suferă diverse traumatisme/accidentări.

În alte cazuri, mult mai rare comparativ cu cele menționate anterior, Coxartroza poate fi rezultatul unui defect al metabolismului cartilajului.

Pe lângă cauzele menționate mai sus putem aminti și:

• Obezitatea (O greutate peste limitele normale reprezintă un stres pentru articulația șoldului),
• Sexul feminin (De regulă, femeile sunt mai des afectate de Coxartroză comparativ cu bărbații însă nu există suficiente studii care să confirme cu exactitate cauzele apariției afecțiunii într-un număr mai mare la pacienții de sex feminin),
• Prezența anumitor maltformații osoase, care apar de regulă la naștere.

Simptome comune ale Coxartrozei și diagnosticarea afecțiunii

Ceea ce vreau să rețineți este că fiecare afecțiune se manifestă diferit de la un pacient la altul. Fiecare organism este diferit, iar stilul de viață și istoricul medical sunt două elemente ce influențează într-o mare măsură simptomatologia. Cu toate acestea, există câteva simptome comune ce anunță o posibilă afecțiune. În cazul Coxartrozei, pacienții pot experimenta următoarele simptome:

• Durere, care poate să apară atât în timpul unui efort fizic, cât și imediat la încheierea activității. În alte situații, durerea persistă chiar și în repaus,
• O lipsă a flexibilității la nivelul articulației afectate,
• Cracmente resimțite în timpul efortului fizic (articulația “pocnește” și/sau “trosnește” atunci când faceți diverse mișcări ce solicită șoldul),
• Inflamarea localizată,
• Rigiditatea articulară.

Pentru a diagnostica această afecțiune este necesar în primă fază să vă programați la o consultație la medicul specialist, mai exact la medicul ortoped. Acesta va examina fizic articulația afectată, vă va adresa o serie de întrebări despre simptomatologia resimțită, dar și despre cauzele producerii accidentării în cazul în care ați suferit un traumatism. Ulterior, ortopedul vă poate recomanda efectuarea uneia sau a mai multor investigații imagistice precum:

• Radiografia,
• Ecografia articulară și ecografia musculoscheletală periarticulară,
• RMN-ul,
• Investigațiile paraclinice și/sau analiza citologică și bacteriologică a lichidului sinovial extras prin puncție articulară.

Tipuri de tratament în cazul Coxartrozei

Dacă apelați din timp la medicul ortoped sau în cazul în care vârsta înaintată sau anumite afecțiuni existente nu permit efectuarea intervenției chirurgicale, atunci tratamentul conservator reprezintă o primă soluție. Acesta constă în:

• Un program de fizio-kinetoterapie ce are ca scop tonifierea musculaturii periarticulare,
• Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS),
• Administrarea unor infiltrații intraarticulare de plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP) în cazul pacienților tineri cu Artroză incipientă sau administrarea unor infiltrații cu Acid Hialuronic, în funcție de caz.

În cazul în care vi s-a recomandat tratamentul chirurgical înseamnă că ați fost diagnosticat cu Artroză avansată, iar starea de sănătate vă permite efectuarea intervenției. La ce vă puteți aștepta?

• Protezarea șoldului reprezintă metoda de tratament chirurgicală cea mai eficientă în vederea reducerii sau chiar eliminării simptomelor. Proteza de șold este cunoscută și sub denumirea de „Artroplastia de șold” și este o intervenție chirurgicală ce presupune înlocuirea articulației coxo-femurale cu un implant artificial (proteză de șold). Este recomandată și efectuată pentru pacienții a căror articulație coxo-femurală a avut de suferit, determinând degradarea cartilajului articular și apariția durerii de mari intensități sau a limitării mobilității pacientului.

Fracturile șoldului – Ce trebuie să știi despre ele?

Fractura de șold reprezintă o ruptură la nivelul părții superioare a osului femural (coapsei). Această afecțiune necesită în majoritatea cazurilor intervenție chirurgicală, iar dacă ați fost diagnosticat cu fractură de șold este necesar să știți că orice zi în care amânați tratamentul poate însemna agravarea diagnosticului. De regulă, pacienții înaintați în vârstă sunt mai predispuși la a dezvolta fractura de șold însă nu este o regulă. Chiar și o accidentare mai puternică în rândul pacienților tineri și activi poate însemna o fractură la nivelul acestei articulații.

Fractura de șold – Cauze comune și factori de risc

Fracturile de șold pot avea cauze multiple, dintre care traumatismele ce implică căderi, accidentele de mașină, cele cauzate în urma activității sportive sau prezența Osteoporozei se numără printre cele mai des întâlnite. Printre factorii de risc se numără așadar:

• Vârsta înaintată,
• Sexul feminin,
• Prezența Osteoporozei,
• Lipsa de calciu și vitamina D din organism (acestea se leagă și de prezența Osteoporozei),
• Lipsa de echilibru și stabilitate,
• Anumite medicamente care afectează densitatea osoasă,
• Stilul de viață sedentar,
• Consumul excesiv de alcool și cofeină,
• În cazuri rare, anorexia poate fi un factor de risc.

Simptome comune și tipuri de fracturi ale șoldului

Pacienții diagnosticați cu fractură de șold resimt de regulă următoarele simptome:

• Durere de mare intensitate în zona șoldului,
• Imposibilitatea de a sta în picioare sau de a merge chiar și pe distanțe mici,
• Umflături și vânătăi localizate la nivelul zonei afectate,
• Durere ce poate radia în zona inghinală sau în jurul genunchiului.

Indiferent de tipul sau intensitatea simptomelor, nu amânați vizita la medicul ortoped. Fractura de șold se numără printre afecțiunile care necesită tratament într-un timp cât mai scurt de la confirmarea diagnosticului în cauză.

Cum este diagnosticată fractura de șold? Câte tipuri de fracturi există?

Și în acest caz, consultația fizică reprezintă primul pas pe care nu îl poate omite nici un pacient. Ulterior, medicul ortoped poate recomanda efectuarea investigațiilor necesare, radiografiile/tomografiile sau RMN-urile fiind cel mai des solicitate. În urma acestora veți afla cu exactitate cu ce tip de fractură vă confruntați. De regulă, fractura se referă la o ruptură parțială sau la o ruptură completă a unui os. Așadar, se clasificată astfel:

• Fracturile de col femural: Acestea apar la aproximativ 1-2 centimetri distanță de articulația șoldului și sunt frecvente la pacienții cu Osteoporoză.

• Fractura intertrohanteriana: Aceasta se produce la 7-8 cm distanță de articulația șoldului.
• Fractura de stres a șoldului: Aceasta reprezintă o fisură în femur și este mai rar întâlnită comparativ cu cele două menționate anterior.
• Fracturi de insuficiență pelviană: Acestea sunt localizate în osul pelvian și pot fi tratate conservator.

Ce tipuri de tratament sunt recomandate în cazul fracturii de șold?

Chiar dacă fractura de șold este o patologie dureroasă, care poate afecta sever calitatea vieții pacientului, trebuie să știți că există întotdeauna o soluție. Opțiunile de tratament sunt recomandate în funcție de diagnosticul primit, de vârsta pacientului, stilul său de viața sau istoricul medical.

Da, este adevărat că majoritatea fracturilor de șold necesită un tratament chirurgical, iar aceasta poate fi de mai multe tipuri, în funcție de severitatea fracturii:

• Fixare internă cu ajutorul șuruburilor,
• Înlocuirea parțială a articulației șoldului (Proteza parțială de șold),
• Înlocuirea totală a articulației șoldului (Proteza totală de șold).

După efectuarea intervenției chirurgicale, pacientul trebuie să respecte cu strictețe sfaturile chirurgului ortoped. Acesta (pacientul) va începe programul de recuperare, care de regulă implică ședințe de fizio-kinetoterapie ce au ca scop redobândirea mobilității și a funcționalității articulației afectate. Acest program de recuperare este stabilt DOAR de către specialiști, iar numărul de ședințe recomandat va trebui respectat cu exactitate.

Bursitele șoldului – Ce trebuie să știi despre această afecțiune?

Una dintre principalele cauze ale durerii de șold este reprezentată de bursită, o inflamație a burselor. Ce sunt acestea? Bursele sunt localizate la nivelul articulațiilor și sunt niște mici săculeți ce conțin lichid. Ele facilitează mișcarea și reduc în același timp semnificativ fricțiunea dintre suprafețele componentelor articulare. Atunci când acești saci de mici dimensiuni se inflamează apare afecțiunea numită „Bursită”.

De reținut: La nivelul oricărui șold există două burse majore: bursa trohanterică și bursa iliopsoas. Mai mult, Bursita de la nivelul șoldului progresează lent și poate fi însoțită de alte patologii precum artrita.

Cauze comune ce duc la apariția Bursitei

Bursita șoldului apare de regulă ca urmare a unor mișcări sau activități repetitive ce pun o prea mare presiune asupra bursei. Așadar, factorii de risc pot fi:

• Leziunile de stres repetitiv cauzate de: alergat, urcatul scărilor sau mersul cu bicicleta,
• Statul în picioare pentru perioade lungi de timp sau în șezut,
• Diferite traumatisme produse la nivelul articulației șoldului,
• Prezența unor alte afecțiuni precum: Artrita inflamatorie / Artrita reumatoidă / Gută,
• Prezența unor pinteni osoși sau a depozitelor de calciu,
• Obezitatea,
• Consumul excesiv de tutun,
• Sedentarismul.

Simptome comune în cazul Bursitei

În funcție de tipul de Bursită cu care ați fost diagnosticat puteți resimți o serie de simptome precum:

În cazul Bursitei Iliopsoas:

• Durere ce diferă în intensitate, dar care se resimte mai tare în jurul părții din față a șoldurilor sau la nivelul coapselor,
• Durere resimțită la nivelul feselor (în cazuri mai rare),
• Disconfort resimțit în timpul efectuării activităților fizice ce implică ridicări bruște din șezut sau întineri ale piciorului.

În cazul Bursitei trochanterice:

• Durere în partea exterioară a șoldului, care va crește în intensitate atunci când palpați zona afectată sau vă așezați pe aceasta,
• Durere ce radiază în partea de jos a coapsei.

Cum diagnosticăm Bursita?

Pentru a afla dacă vă confruntați într-adevăr cu această afecțiune este necesar să vă programați la o consultație fizică la medicul ortoped. Pentru a exclude prezența altor afecțiuni medicale și pentru o precizie cât mai mare a diagnosticului, medicul poate recomanda efectuarea unor teste imagistice, precum radiografia, ecografia sau RMN-ul.

Ce tratament se recomandă în cazul Bursitei?

În primă fază, tratamentul conservator este cel la care va apela medicul ortoped și pe care îl va recomanda pacientului. Acesta implică protocolul RICE, iar mai multe detalii despre ce înseamnă acesta puteți găsi în următorul articol: link

Pe lângă protocolul RICE, medicul ortoped mai poate recomanda pacientului diagnosticat cu Bursită un program de fizio-kinetoterapie, administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene și/sau administrarea unor infiltrații intraarticulare. Și despre acestea puteți afla mai multe detalii suplimentare din următorul material: APASĂ AICI

În cazul în care tratamentul conservator nu oferă rezultatele dorite, iar simptomele nu sunt ameliorate, intervenția chirurgicală este următoarea soluție. Aceasta poartă numele de „Bursectomie” și presupune îndepărtarea bursei inflamate de la nivelul ariculației șoldului.

În concluzie, indiferent de afecțiunea cu care ați fost diagnosticați, NU amânați vizita la medicul specialist sau mai rău, tratamentul recomandat.

Pentru mai multe informații despre afecțiunile sistemului locomotor mă puteți urmări și pe paginile de Social Media:

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?
• Totul despre ruptura de menisc

The post 3 afecțiuni comune ale șoldului appeared first on Alqadi Ahmad.

Umarul reprezinta o componenta a corpului uman, mai exact una dintre cele mai mari articulatii ale organismului nostru care ne ofera posibilitatea de a executa diverse miscari. Câteva dintre componentele sale sunt reprezentate de: coafa rotatorie, bursa sau manseta de cartilagiu.

Leziunea de coafa rotatorie. Una dintre afectiunile care provoaca durere la nivelul umarului.

In primul rand, trebuie sa stiti ca aceasta este reprezentata de o serie de muschi si tendoane care inconjoară umarul. Ea este un punct de sprijin care ne permite sa executam o serie larga de miscari cu bratele noastre. Atunci cand simti durere la nivelul umarului, este foarte posibil ca acesta componenta sa sufere o leziune, iar primul pas pe care ar trebui sa il faceti este sa va programati la un consult de specialitate. O alta componenta este bursa care reprezinta defapt un sac de dimensiuni mici in care se afla lichid ce are rol protector pentru tendoanele rotatorului. De asemenea, manseta de cartilagiu este o alta componenta a umarului care creaza un scut protector pentru humerus si permite umarului sa execute numeroase miscari. La primele simptome resimtite la nivelul zonei umarului, programeaza-te la dr. Ahmad Alqadi pentru o consultatie, in urma careia veti beneficia de tratamentul potrivit, in functie de afectiune si gravitatea acesteia.

Pentru ca sunt supusi numeroaselor miscari pe care le facem in viata de zi cu zi, pe umeri este pusa o presiune foarte mare, iar in multe dintre cazuri, apar complicatii si dureri la nivelul acestei zone. De aceea, umerii sunt foarte predispusi la traumatisme, intinderi musculare sau luxatii.

Cum se manifesta durerea de umar si care sunt cauzele aparitiei acestei afectiuni?

In primul rand, durerea de umar poate anunta la randul ei prezenta unor anumite afectiuni ale organismului nostru precum: leziuni de coafa rotatorilor (se manifesta prin rupturi ale tendoanelor, iar leziunile pot aparea in urma unui traumatism puternic de exemplu), inflamatia tendonului (atunci cand se intampla acest lucru este foarte posibil ca pe tendoanele umarului sa se fi format depozite de calciu), capsulita adeziva (ea determina ingrosarea tesuturilor din jurul articulatiilor), artroza umarului (stratul de cartilaj care imbraca oasele se deterioreaza pe zi ce trece), bursita (apare atunci cand bursa acumuleaza lichid in exces, iar in acest fel oasele nu mai sunt la fel de protejate) sau chiar fractura (aceasta poate fi cauzata in urma unui traumatism cauzat de un accident de exemplu sau de sporturile de contact). Cum se poate manifesta durerea de umar daca nu este tratata la timp?

• Durere persistenta in zona articulatiei umarului. Aceasta poate fi mai proeminenta in spate, in partea din fata a umarului sau chiar in partea superioara a bratului.
• Senzatia de slabiciune si slabire a umarului sau a bratului superior. Pacientul poate avea o senzatie de alunecare si revenire a articulatiei. Exista si situatii mai grave in care umarul ar putea fi complet dislocat.
• Pacientul nu mai poate face miscare in urma dislocarii umarului. Acest lucru se datoreaza de cele mai multe ori durerii in urma rupturii de manseta a rotatorilor.

Cum obtinem un diagnostic? Care este procesul?

Medicul ortoped este cel care va pune un diagnostic pacientului in urma consultatiei. Pentru inceput, ortopedul cauta orice anomalie de ordin fizic (umflare, scaderea fortei musculare sau deformarea unei anumite zone), iar ulterior se va face o examinare completa care poate implica: Radiografia (aceasta va arata daca exista sau nu leziuni osoase la nivelul umarului), RMN sau Ecografia (prin acestea se va vedea o mai buna perspectiva si imagine a muschilor, ligamentelor sau tendoanelor), CT (aceasta examinare ofera imagini in detaliu cu toate structurile osoase), Electromiografia (prin aceasta se stabileste gradul de afectare nervoasa) sau Artografia (aceasta este o radiografie care ofera o vizualizare mai buna a articulatiei deoarece pacientului i se va injecta o substanta opaca in articulatie).

Crioterapia si Kinetoterapia. Posibile tratamente pentru durerea de umar. La ce ar trebui sa se astepte pacientii in procesul de recuperare?

In primul rand, fiecare pacient trebuie sa stie ca nu exista niciodata un tratament standard deoarece fiecare persoana are nevoie de un tratament personalizat in functie de patologia pe care o au si in functie de gradul de afectare. Cu toate acestea, exista cateva sfaturi generale care ar trebui urmate in procesul de recuperare:

• Pacientul va avea nevoie de repaus relativ. Asta inseamna ca va trebui sa execute diverse miscari cu foarte mare atentie si sa evite anumite actiuni precum: caratul obiectelor grele, executarea unor miscari bruste sau a unor activitati care ar putea suprasolicita zona afectata.
• Terapia cu unde de soc prin care pacientul poate scapa de dureri datorita stimularii microcirculatiei si recepatarii neovascularizatiei.
• Crioterapia prin intermediul careia pacientului i se va aplica gheata pentru ameliorarea durerilor in zonele afectate.
• Atunci cand durerea persista si devine greu de suportat, medicul ortoped va prescrie corticoizi, atat pe cale orala, cat si sub forma unor injectii.
• Masajul efectuat doar de un specialist care cunoaste trecutul pacientului si este la curent cu afectiunea sa si gradul de afectare al acesteia.
• Kinetoterapia care se va face doar la indrumarea specialistului.

Atunci cand durerile sunt depistate intr-o faza incipienta, tratamentul ales este unul non-invaziv si care implica o recuperare mai usoara insa, o afectiune mai complexa poate necesita interventie chirurgicala si un proces mai lung de recuperare prin care pacientul va trece. De aceea, este bine ca la primele simptome pacientul sa se prezinte in cabinetul unui medic ortoped.

Citeste si:

• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?
• Totul despre ruptura de menisc

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

The post Durerea de umar. Cand ar trebui sa mergem la un consult de specialitate si care sunt metodele de tratare si prevenire? appeared first on Alqadi Ahmad.