Rotula – Ce este și unde o regăsim?

Rotula reprezintă cel mai mare os sesamoid din corp, care se regăsește în tendonul mușchiului cvadriceps femural și care este caracterizat ca fiind un os gros, plat, într-o formă triunghiulară, având de asemenea o margine medială și una laterală. La nivel general, rotula este responsabilă cu: mișcarea lină a articulației genunchiului în flexie și extensie, dar și protejarea suprafeței anterioare a genunchiului.

Fractura de rotulă – Cauze comune

Fracturile rotulei sunt leziuni localizate la nivelul articulației genunchiului, al căror mecanism de producere poate fi direct sau indirect:

Direct atunci când:

Pacientul se accidentează și suferă o cădere pe genunchi sau atunci când articulația genunchiului este puternic lovită/izbită de tabloul de bord al mașinii în momentul producerii unui accident auto. Decelerare bruscă este și ea o cauză comună ce implică un mecanism de producere direct.

Indirect atunci când:

Atunci când au loc contracții bruște ale mușchiului cvadriceps. Acest mecanism poate fi produs atunci când pacientul suferă o cădere pe spate, iar constracția bruscă a mușchiului cvadriceps se opune acestei căderi.

Fractura de rotulă este o patologie frecvent întâlnită la categoria de vârstă adultă și la sexul masculin. De regulă, bărbații între 30 și 50 de ani sunt mai predispuși la a dezvolta o fractură de rotulă, comparativ cu categoria de sex feminin.

Fractura de rotulă – Câte tipuri există?

Tipul de fractură de rotulă poate fi diagnosticat și recunoscut de către medicul ortoped. O examinare fizică amănunțită, însoțită de o serie de investigații imagistice va confirma prezența unei fracturi la nivelul rotulii și bineînțeles, tipul acesteia.

Așadar, fracturile de rotulă pot fi:

Fracturi de rotulă fără deplasare – În acest caz, rotula suferă o fractură însă, fără deplasarea fragmentelor osoase. În aceste situații, pacientului NU i se va recomanda tratamentul chirurgical, ci prin imobilizare întrucât fractura este una stabilă.

Fracturi de rotulă cu deplasare – În astfel de situații, dacă ai fost diagnosticat cu o fractură de rotulă cu deplasare, trebuie să știi că porțiunile de os nu se mai află în poziția lor naturală, fiind așadar deplasate. Intervenția chirurgicală este esențială și implică repoziționarea acestor fragmente osoase. De ce? Întrucât o fractură cu deplasare nu are posibilitatea să se consolideze, iar Osteosinteza este singura care permite repoziționarea fragmentelor osoase.

Fractură de rotulă transversă – Asta înseamnă că osul patelar (rotula) se rupe în două bucăți, iar tratamentul chirurgical este singura și cea mai eficientă soluție pentru care va opta chirurgul ortoped în cazul fracturile transversale cu deplasare.

Fractură de rotulă cominutivă – Aceste situații sunt mai complicate și complexe întrucât patela/rotula s-a rupt în cel puțin trei fragmente. O astfel de fractură poate să fi cu deplasare sau fără, însă și de data aceasta, intervenția chirurgicală rămâne soluția cea mai bună pentru pacient.

Fractură de rotulă deschisă – Dacă ai fost diagnosticat cu o fractură de rotulă deschisă, asta înseamnă că tegumentul care acoperă articulația genunchiului tău a fost afectat, iar fragmentele osoase pot ieși la suprafață, provocând simptome puternice pentru pacient. Chirurgia este singura soluție pentru astfel de fracturi.

Simptome frecvent întâlnite la pacienții cu fractură de rotulă

Adesea, pacienții pe care i-am diagnosticat cu fractură de rotulă și ulterior tratat, au resimțit următoarele simptome:

• Durerea, care diferă în intensitate și frecvență, în funcție de tipul fracturii cu care ai fost diagnosticat,
• Tumefierea genunchiului, în special atunci când este vorba despre fracturi de rotulă produse printr-un mecanism direct: Fracturile de rotulă cu deplasare sunt cele la care întâlnim adesea tumefierea genunchiului, urmată de o echimoză posttraumatică întinsă (învinețirea genunchiului),
• Impotența funcțională a articulației genunchiului,

Indiferent de simptomele pe care le-ați experimentat, ortopedul este singurul care vă poate spune cu exactitate cu ce tip de fractură vă confruntați. Dacă aveți o dificultate în a vă alege medicul specialist, acest articol vă poate fi de folos: (link catre articolul tau „De ce aspecte trebuie să ții cont când alegi medicul ortoped”).

Cum diagnosticăm fractura de rotulă?

Diagnosticarea fracturii de rotulă se va face în urma unei examinări fizice amănunțite, dar și în urma unor investigații imagistice recomandate de medicul ortoped.

Radiografia, Computerul Tomograf (CT) sau Rezonanța magnetică (RMN) sunt tipurile de investigații recomandate.

Tratamentul conservator în cazul fracturii de rotulă

Dacă ai fost diagnosticat cu o fractură de rotulă fără deplasare, cu un mecanism extensor intact, atunci tratamentul conservator va fi prima soluție recomandată de către medicul ortoped. În majoritatea cazurilor, acesta presupune imobilizarea într-un aparat gipsat pentru o perioadă de aproximativ 4-6 săptămâni. Recuperarea mobilității complete a genunchiului se va face după imobilizare, cu ajutorul unui program de fizio-kinetoterapie. Astfel, pacientul va efectua numeroase exerciții ce au ca scop tonifierea musculaturii și recăpătarea mobilității articulației genunchiului.

Mai mult, ortopedul vă poate recomanda și administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene sau aplicarea unor comprese cu gheață pe zona afectată, în primele câteva zile.

Când se recomandă tratamentul chirurgical pentru fractura de rotulă?

Pentru pacienții diagnosticați cu fractură de rotulă cu deplasare, cominutivă sau fractură deschisă, intervenția chirurgicală rămâne singura soluție. Astfel, fracturile cu două fragmente se vor fixa cu ajutorul șuruburilor sau prin metoda hobanajului. În cazul fracturilor cominutive însă, anumite fragmente pot fi prea mici pentru a fi fixate cu șuruburi, iar din acest motiv vor fi excizate de către chirurgul ortoped. În acest fel, bucata mai mare de rotulă neafectată va fi reatașată la tendonul său.

Dacă ai suferit o accidentare la nivelul articulației genunchiului și ai regăsit o serie de simptome comune în ceea ce ai citit mai sus, nu amâna vizita la specialist. Orice perioadă de amânare poate agrava diagnosticul existent și poate prelungi perioada de recuperare, lucru pe care nu și-l dorește nici un pacient.

Pentru mai multe informații despre afecțiunile sistemului locomotor mă puteți urmări și pe paginile de Social Media:

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

Citește și:

• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?

The post Fractura de rotulă – Cauze comune și metode de tratament appeared first on Alqadi Ahmad.

Anatomia șoldului

Articulația șoldului este cea mai mare articulație de la nivelul corpului nostru. Este acoperită de cartilaj articular, care permite o bună funcționare a acesteia și care joacă rolul de scut protector pentru oasele ce compun articulația. Din punct de vedere anatomic, șoldul este compus din partea superioara a osului coapsei și din acetabul. Pe scurt și pe înțelesul tuturor, acesta (șoldul) este alcătuit din oase, cartilaj, ligamente, mușchi, dar și dintr-un lichid ce are rolul de a lubrifia zona. Acesta este cunoscut sub denumirea de lichid sinovial.

3 afecțiuni comune ale șoldului

Deși lista este lungă, iar cauzele multiple, există câteva afecțiuni la nivelul articulației șoldului pe care un medic ortoped le întâlnește frecvent la pacienții săi. Coxartroza, Fracturile șoldului sau bursitele se numără printre cele mai des întâlnite afecțiuni ale șoldului, atât la pacienții de sex masculin, cât și la cei de sex feminin.

Artroza șoldului sau „Coxartroza”

Chiar dacă artroza apare ca urmare a degradării cartilajului articular, totuși această afecțiune poate să apară atât la pacienții dintr-o categorie de vârstă mai înaintată, cât și la cei tineri. Deși artroza poate să afecteze orice articulație, această afecțiune este mai des întâlnită la nivelul celor (articulațiilor) pe care le supunem frecvent solicitărilor. Așadar, șoldul reprezintă una dintre articulațiile pe care le supunem riscului de a dezvolta Artroză sau „Coxartroză”, așa cum este denumită deseori.

Cauze frecvente ce duc la apariția Coxartrozei

De regulă, deteriorarea cartilajului este considerată ca fiind cauza principală ce duce la dezvoltarea Coxartrozei la nivelul șoldului. Această uzură a cartilajului poate să apară din diverse motive: fie odată cu înaintarea în vârstă, fie ca urmare a unor activități sau mișcări repetitive ce suprasolicită articulația și implicit deteriorează cartilajul. Așadar, putem spune că nu doar vârstnicii reprezintă o categorie de risc, ci și tinerii cu un stil de viață activ care suferă diverse traumatisme/accidentări.

În alte cazuri, mult mai rare comparativ cu cele menționate anterior, Coxartroza poate fi rezultatul unui defect al metabolismului cartilajului.

Pe lângă cauzele menționate mai sus putem aminti și:

• Obezitatea (O greutate peste limitele normale reprezintă un stres pentru articulația șoldului),
• Sexul feminin (De regulă, femeile sunt mai des afectate de Coxartroză comparativ cu bărbații însă nu există suficiente studii care să confirme cu exactitate cauzele apariției afecțiunii într-un număr mai mare la pacienții de sex feminin),
• Prezența anumitor maltformații osoase, care apar de regulă la naștere.

Simptome comune ale Coxartrozei și diagnosticarea afecțiunii

Ceea ce vreau să rețineți este că fiecare afecțiune se manifestă diferit de la un pacient la altul. Fiecare organism este diferit, iar stilul de viață și istoricul medical sunt două elemente ce influențează într-o mare măsură simptomatologia. Cu toate acestea, există câteva simptome comune ce anunță o posibilă afecțiune. În cazul Coxartrozei, pacienții pot experimenta următoarele simptome:

• Durere, care poate să apară atât în timpul unui efort fizic, cât și imediat la încheierea activității. În alte situații, durerea persistă chiar și în repaus,
• O lipsă a flexibilității la nivelul articulației afectate,
• Cracmente resimțite în timpul efortului fizic (articulația “pocnește” și/sau “trosnește” atunci când faceți diverse mișcări ce solicită șoldul),
• Inflamarea localizată,
• Rigiditatea articulară.

Pentru a diagnostica această afecțiune este necesar în primă fază să vă programați la o consultație la medicul specialist, mai exact la medicul ortoped. Acesta va examina fizic articulația afectată, vă va adresa o serie de întrebări despre simptomatologia resimțită, dar și despre cauzele producerii accidentării în cazul în care ați suferit un traumatism. Ulterior, ortopedul vă poate recomanda efectuarea uneia sau a mai multor investigații imagistice precum:

• Radiografia,
• Ecografia articulară și ecografia musculoscheletală periarticulară,
• RMN-ul,
• Investigațiile paraclinice și/sau analiza citologică și bacteriologică a lichidului sinovial extras prin puncție articulară.

Tipuri de tratament în cazul Coxartrozei

Dacă apelați din timp la medicul ortoped sau în cazul în care vârsta înaintată sau anumite afecțiuni existente nu permit efectuarea intervenției chirurgicale, atunci tratamentul conservator reprezintă o primă soluție. Acesta constă în:

• Un program de fizio-kinetoterapie ce are ca scop tonifierea musculaturii periarticulare,
• Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS),
• Administrarea unor infiltrații intraarticulare de plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP) în cazul pacienților tineri cu Artroză incipientă sau administrarea unor infiltrații cu Acid Hialuronic, în funcție de caz.

În cazul în care vi s-a recomandat tratamentul chirurgical înseamnă că ați fost diagnosticat cu Artroză avansată, iar starea de sănătate vă permite efectuarea intervenției. La ce vă puteți aștepta?

• Protezarea șoldului reprezintă metoda de tratament chirurgicală cea mai eficientă în vederea reducerii sau chiar eliminării simptomelor. Proteza de șold este cunoscută și sub denumirea de „Artroplastia de șold” și este o intervenție chirurgicală ce presupune înlocuirea articulației coxo-femurale cu un implant artificial (proteză de șold). Este recomandată și efectuată pentru pacienții a căror articulație coxo-femurală a avut de suferit, determinând degradarea cartilajului articular și apariția durerii de mari intensități sau a limitării mobilității pacientului.

Fracturile șoldului – Ce trebuie să știi despre ele?

Fractura de șold reprezintă o ruptură la nivelul părții superioare a osului femural (coapsei). Această afecțiune necesită în majoritatea cazurilor intervenție chirurgicală, iar dacă ați fost diagnosticat cu fractură de șold este necesar să știți că orice zi în care amânați tratamentul poate însemna agravarea diagnosticului. De regulă, pacienții înaintați în vârstă sunt mai predispuși la a dezvolta fractura de șold însă nu este o regulă. Chiar și o accidentare mai puternică în rândul pacienților tineri și activi poate însemna o fractură la nivelul acestei articulații.

Fractura de șold – Cauze comune și factori de risc

Fracturile de șold pot avea cauze multiple, dintre care traumatismele ce implică căderi, accidentele de mașină, cele cauzate în urma activității sportive sau prezența Osteoporozei se numără printre cele mai des întâlnite. Printre factorii de risc se numără așadar:

• Vârsta înaintată,
• Sexul feminin,
• Prezența Osteoporozei,
• Lipsa de calciu și vitamina D din organism (acestea se leagă și de prezența Osteoporozei),
• Lipsa de echilibru și stabilitate,
• Anumite medicamente care afectează densitatea osoasă,
• Stilul de viață sedentar,
• Consumul excesiv de alcool și cofeină,
• În cazuri rare, anorexia poate fi un factor de risc.

Simptome comune și tipuri de fracturi ale șoldului

Pacienții diagnosticați cu fractură de șold resimt de regulă următoarele simptome:

• Durere de mare intensitate în zona șoldului,
• Imposibilitatea de a sta în picioare sau de a merge chiar și pe distanțe mici,
• Umflături și vânătăi localizate la nivelul zonei afectate,
• Durere ce poate radia în zona inghinală sau în jurul genunchiului.

Indiferent de tipul sau intensitatea simptomelor, nu amânați vizita la medicul ortoped. Fractura de șold se numără printre afecțiunile care necesită tratament într-un timp cât mai scurt de la confirmarea diagnosticului în cauză.

Cum este diagnosticată fractura de șold? Câte tipuri de fracturi există?

Și în acest caz, consultația fizică reprezintă primul pas pe care nu îl poate omite nici un pacient. Ulterior, medicul ortoped poate recomanda efectuarea investigațiilor necesare, radiografiile/tomografiile sau RMN-urile fiind cel mai des solicitate. În urma acestora veți afla cu exactitate cu ce tip de fractură vă confruntați. De regulă, fractura se referă la o ruptură parțială sau la o ruptură completă a unui os. Așadar, se clasificată astfel:

• Fracturile de col femural: Acestea apar la aproximativ 1-2 centimetri distanță de articulația șoldului și sunt frecvente la pacienții cu Osteoporoză.

• Fractura intertrohanteriana: Aceasta se produce la 7-8 cm distanță de articulația șoldului.
• Fractura de stres a șoldului: Aceasta reprezintă o fisură în femur și este mai rar întâlnită comparativ cu cele două menționate anterior.
• Fracturi de insuficiență pelviană: Acestea sunt localizate în osul pelvian și pot fi tratate conservator.

Ce tipuri de tratament sunt recomandate în cazul fracturii de șold?

Chiar dacă fractura de șold este o patologie dureroasă, care poate afecta sever calitatea vieții pacientului, trebuie să știți că există întotdeauna o soluție. Opțiunile de tratament sunt recomandate în funcție de diagnosticul primit, de vârsta pacientului, stilul său de viața sau istoricul medical.

Da, este adevărat că majoritatea fracturilor de șold necesită un tratament chirurgical, iar aceasta poate fi de mai multe tipuri, în funcție de severitatea fracturii:

• Fixare internă cu ajutorul șuruburilor,
• Înlocuirea parțială a articulației șoldului (Proteza parțială de șold),
• Înlocuirea totală a articulației șoldului (Proteza totală de șold).

După efectuarea intervenției chirurgicale, pacientul trebuie să respecte cu strictețe sfaturile chirurgului ortoped. Acesta (pacientul) va începe programul de recuperare, care de regulă implică ședințe de fizio-kinetoterapie ce au ca scop redobândirea mobilității și a funcționalității articulației afectate. Acest program de recuperare este stabilt DOAR de către specialiști, iar numărul de ședințe recomandat va trebui respectat cu exactitate.

Bursitele șoldului – Ce trebuie să știi despre această afecțiune?

Una dintre principalele cauze ale durerii de șold este reprezentată de bursită, o inflamație a burselor. Ce sunt acestea? Bursele sunt localizate la nivelul articulațiilor și sunt niște mici săculeți ce conțin lichid. Ele facilitează mișcarea și reduc în același timp semnificativ fricțiunea dintre suprafețele componentelor articulare. Atunci când acești saci de mici dimensiuni se inflamează apare afecțiunea numită „Bursită”.

De reținut: La nivelul oricărui șold există două burse majore: bursa trohanterică și bursa iliopsoas. Mai mult, Bursita de la nivelul șoldului progresează lent și poate fi însoțită de alte patologii precum artrita.

Cauze comune ce duc la apariția Bursitei

Bursita șoldului apare de regulă ca urmare a unor mișcări sau activități repetitive ce pun o prea mare presiune asupra bursei. Așadar, factorii de risc pot fi:

• Leziunile de stres repetitiv cauzate de: alergat, urcatul scărilor sau mersul cu bicicleta,
• Statul în picioare pentru perioade lungi de timp sau în șezut,
• Diferite traumatisme produse la nivelul articulației șoldului,
• Prezența unor alte afecțiuni precum: Artrita inflamatorie / Artrita reumatoidă / Gută,
• Prezența unor pinteni osoși sau a depozitelor de calciu,
• Obezitatea,
• Consumul excesiv de tutun,
• Sedentarismul.

Simptome comune în cazul Bursitei

În funcție de tipul de Bursită cu care ați fost diagnosticat puteți resimți o serie de simptome precum:

În cazul Bursitei Iliopsoas:

• Durere ce diferă în intensitate, dar care se resimte mai tare în jurul părții din față a șoldurilor sau la nivelul coapselor,
• Durere resimțită la nivelul feselor (în cazuri mai rare),
• Disconfort resimțit în timpul efectuării activităților fizice ce implică ridicări bruște din șezut sau întineri ale piciorului.

În cazul Bursitei trochanterice:

• Durere în partea exterioară a șoldului, care va crește în intensitate atunci când palpați zona afectată sau vă așezați pe aceasta,
• Durere ce radiază în partea de jos a coapsei.

Cum diagnosticăm Bursita?

Pentru a afla dacă vă confruntați într-adevăr cu această afecțiune este necesar să vă programați la o consultație fizică la medicul ortoped. Pentru a exclude prezența altor afecțiuni medicale și pentru o precizie cât mai mare a diagnosticului, medicul poate recomanda efectuarea unor teste imagistice, precum radiografia, ecografia sau RMN-ul.

Ce tratament se recomandă în cazul Bursitei?

În primă fază, tratamentul conservator este cel la care va apela medicul ortoped și pe care îl va recomanda pacientului. Acesta implică protocolul RICE, iar mai multe detalii despre ce înseamnă acesta puteți găsi în următorul articol: link

Pe lângă protocolul RICE, medicul ortoped mai poate recomanda pacientului diagnosticat cu Bursită un program de fizio-kinetoterapie, administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene și/sau administrarea unor infiltrații intraarticulare. Și despre acestea puteți afla mai multe detalii suplimentare din următorul material: APASĂ AICI

În cazul în care tratamentul conservator nu oferă rezultatele dorite, iar simptomele nu sunt ameliorate, intervenția chirurgicală este următoarea soluție. Aceasta poartă numele de „Bursectomie” și presupune îndepărtarea bursei inflamate de la nivelul ariculației șoldului.

În concluzie, indiferent de afecțiunea cu care ați fost diagnosticați, NU amânați vizita la medicul specialist sau mai rău, tratamentul recomandat.

Pentru mai multe informații despre afecțiunile sistemului locomotor mă puteți urmări și pe paginile de Social Media:

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?

The post 3 afecțiuni comune ale șoldului appeared first on Alqadi Ahmad.

Articulația femuro-patelară – Ce este și unde o regăsim?

Din punct de vedere anatomic, articulația femuro-patelară reprezintă o structură complexă la nivelul corpului nostru cu un rol esențial: aceasta asigură o bună funcționare a membrului inferior, reușind să absoarbă șocurile de la nivelul articulației genunchiului. Astfel, articulația femuro-patelară asigură o mișcare corectă și fluidă a piciorului la executarea diferitelor mișcări precum flexia sau extensia genunchiului, oferind stabilitate articulației.

De ce și cum apare sindromul femuro-patelar?

Sindromul femuro-patelar se numără printre afecțiunile ortopedice comune localizate la nivelul articulației genunchiului. Aceasta apare de regulă atunci când echilibrul dintre femur (osul coapsei) și patela (rotula) suferă modificări. În cazul sindromului femuro-patelar ambii genunchi pot fi afectați însă în multe dintre situații, doar unul dintre aceștia provoacă simptome mai puternice pacientului afectat.

Ca în cazul multor altor afecțiuni, sindromul femuro-patelar poate să apară din numeroși factori, care au legătură de asemenea cu vârsta pacientului, istoricul medical sau chiar cu stilul său de viață. Iată câteva dintre cauzele comune pe care le-am întâlnit la pacienții diagnosticați cu sindromul femuro-patelar:

• Un dezechilibru produs la nivelul musculaturii (diferențele de forță dintre mușchiul cvadriceps și mușchii ischiogambieri pot duce către o aliniere incorectă a patelei, în timpul mișcării genunchiului, fapt ce poate determina apariția sindromului femuro-patelar,
• Suprasolicitarea articulației genunchiului,
• Probleme de aliniament la nivelul membrului inferior precum genu valgum sau genu varum,
• Traumatisme produse la nivelul articulației genunchiului,
• Instabilitatea musculară.

Pe lângă toți acești factori, încălțămintea necorespunzătoare pe care alegem să o purtăm în timpul practicării activităților sportive poate avea de asemenea o influență și poate determina apariția sindromului femuro-patelar. Încercați să optați pe cât de mult posibil doar pentru încălțările ce permit piciorului nostrum să aibă o poziție corectă și implicit confortabilă.

Simptome comune în cazul sindromului femuro-patelar

În majoritatea cazurilor, durerea este prima care apare și care poate fi resimțită în partea din față a genunchiului. Aceasta poate să apară fie în timpul sau în urma unor activități fizice (la urcarea scărilor, atunci când alergați sau în timpul săriturilor), fie atunci când ați petrecut perioade lungi de timp cu genunchii îndoiți. Alte simptome în cazul sindromului femuro-patelar ar putea fi:

• Durerea după o perioadă mai lungă de repaus în care articulația nu a fost solicitată,
• Cracmente resimțite la nivelul genunchiului,
• Inflamație la nivelul zonei afectate,
• O senzație constantă de slăbiciune sau instabilitate articulară.

Indiferent de frecvența sau intensitatea simptomelor este bine să cereți sfatul specialistului și să nu amânați vizita la acesta.

Diagnosticarea sindromului femuro-patelar

Un prim pas către un diagnostic corect este reprezentat de consultul de specialitate. Consultația ortopedică va consta în examinarea fizică, analiza istoricului medical, iar dacă este necesar, efectuarea investigațiilor recomandate de medicul ortoped. Acesta poate recomanda pacientului realizarea unor radiografii sau a unui RMN, mai ales în situațiile în care acesta suspectează prezența altor leziuni asociate.

Cum tratăm sindromul femuro-patelar?

După ce diagnosticul a fost confirmat, medicul ortoped este singurul care vă poate recomanda tipul de tratament potrivit în funcție de particularitatea fiecărui caz. Prima soluție este de regulă cea non-chirurgicală și poate presupune:

• Începerea unui program de fizio-kinetoterapie la îndrumarea unui specialist,
• Administrarea unor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene ce au ca scop reducerea durerii și a inflamației,
• Protocolul R.I.C.E. (Rest, Ice, Compress, Elevate) – Mai multe despre ce implică acest protocol puteți afla din alt material pe care l-am redactat: link către articolul din site
• Utilizarea unei orteze de genunchi doar la recomandarea medicului ortoped.

În cazul în care simptomele nu s-au ameliorat, iar pacientul acuză în continuare durere, intervenția chirurgicală rămâne cea mai sigură și eficientă soluție.

Când este recomandată intervenția chirurgicală?

Atunci când tratamentul conservator nu a oferit rezultatele dorite, intervenția chirurgicală rămânea cea mai bună soluție la care poate apela medicul ortoped pentru reducerea simptomelor și redobândirea mobilității articulației.

Artroscopia de genunchi este o procedură foarte des întâlnită în chirurgia ortopedică ajutând atât la stabilirea unui diagnostic, cât și la tratarea leziunilor articulațiilor. Este realizată cu ajutorul tehnicilor minim-invazive, care permit medicului ortoped efectuarea unor incizii de mici dimensiuni, obținând astfel rezultate estetice superioare comparativ cu intervențiile deschise. Printre avantajele artroscopiei se numără și disconfortul minim resimțit de pacient post-operator.

Dacă vreți să citiți mai multe despre Artroscopia de genunchi și avantajele sale o puteți face și din acest material mai detaliat: https://drahmadalqadi.ro/10-avantaje-ale-artroscopiei/

Pentru mai multe detalii despre afectiuni ale sistemului locomotor ma puteti urmari si pe retelele sociale:

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

Citeste si:

• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?

The post Ce este sindromul femuro-patelar și cum poate fi tratat? appeared first on Alqadi Ahmad.

Ortopedul este acel medic care se ocupa de leziunile si afectiunile sistemului musculoscheletal. Asta inseamna ca daca ai o problema la nivelul oaselor, muschilor, ligamentelor, tendoanelor si articulatiilor,  el este persoana potrivita pentru tine. Cu alte cuvinte, daca te confrunti cu probleme la nivelul sistemului locomotor, este timpul sa apelezi la un medic ortoped.

Documenteaza-te. Pe ce este specializat medicul pe care l-ai ales?

Ca in orice alt domeniu sau in orice alta situatie, documentarea este o necesitate. Vrei sa afli ce medic ortoped este potrivit pentru tine si afectiunile corpului tau? Poti incepe documentarea. Afla istoricul medicului ortoped si specializarea sa. Chiar daca in general acesta se ocupa de intreg sistemul locomotor, multi dintre ei sunt specializati in arii precum: piciorul si glezna, coloana vertebrala, umarul, mana, soldul sau genunchiul. Altii au ales domenii precum ortopedia pediatrica sau medicina sportiva. In cazul meu, am ales sa ma specializez in chirurgia artroscopica minim-invaziva, chirurgia pentru fractura si traumatologia sportiva.

Citeste review-urile

In general, un medic bun are si recomandari bune. Atunci cand vine vorba de sanatatea corpului tau, vrei ce este cel mai bun pentru el. Un medic cu o vasta experienta in domeniu si recomandari bune poate fi cu siguranta alegerea pe care o cautai. Intra pe paginile sociale sau site-ul personal. Vezi ce spun oamenii, ce experiente au avut si care este nivelul lor de satisfactie.

Locatia medicului ortoped, importanta pe termen lung

Atunci cand urmaresti sa pastrezi o relatie pe termen lung si sa mergi constant la un consult de specialitate, locatia spitalului sau a clinicii in care profeseaza medicul tau este foarte importanta. Si asta pentru ca, in anumite situatii, este posibil sa ai nevoie de ingrijiri de urgenta. Cu cat este mai aproape medicul de tine, cu atat ajungi mai repede si poti primi tratamentul potrivit intr-un timp scurt.

Experienta, un aspect foarte important

Chiar daca la un moment dat cu totii am fost la inceput de drum, medicina este o meserie care necesita rabdare. Experienta se capata in timp, iar oamenii se ghideaza in functie de aceasta atunci cand aleg un anumit medic. Am studiat in cadrul facultatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila”din Bucureşti, iar stagiul de specializare in Ortopedie si Traumatologie l-am efectuat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti „Floreasca”. Am urmat apoi numeroase cursuri si stagii de perfectionare in mai multe tari precum Spania, Israel, Slovenia si Romania. In anul 2020 am urmat stagiul de pregatire sub egida FIFA si am obtinut diploma in medicina fotbalului. De asemenea, am obtinut diploma de absolvire a cursului de Tendinopatiile membrului inferior de la Academia de Fotbal Barcelona. Sunt membru al Societatii Romane de Artroscopie si Traumatologie Sportiva, al Societatii Romane de Ortopedie si Traumatologie si membru al Societatii Romane de Chirurgia Umarului si Cotului.

Empatia. Vrei un medic care sa te inteleaga si sa iti ofere explicatii clare

Chiar daca pentru multe alte domenii empatia este un avantaj, pentru medicina insa este o necesitate. Un medic bun trebuie sa fie si empatic, nu doar bogat in cunostinte. Pentru ca un om sa aiba incredere in a-si lasa sanatatea in mainile tale, trebuie sa asculti si sa comunici. Un doctor bun este atat bland, cat si ferm. Cand intra un pacient in cabinetul meu, datoria mea este sa ii inteleg durerea si sa ii ofer alinare.

Ortopedia e imbinarea perfecta intre arta, umanism si stiinta. De aceea sunt mereu atent atat la nevoile oamenilor, cat si la progresele din domeniu. Si din fericire, mereu se dezvolta tehnici si diferite gadget-uri care imbunatatesc calitatea operatiei si procesul de recuperare.  

Pentru programari, puteti apela la numarul 0723 307 307, Dr. Ahmad Alqadi.

Citeste si:

• Tratamentul leziunilor de menisc de grad 3
• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

The post Cum iti alegi medicul ortoped? De ce aspecte trebuie sa tii cont? appeared first on Alqadi Ahmad.