Ce este labrumul si care este rolul sau?

Articulatia umarului este cunoscuta si sub denumirea de „articulatia scapulo-humerala” si se numara printre cele mai mobile articulatii de la nivelul corpului nostru. Aceasta mobilitate este asigurata de capul humeral si glena, cele doua structuri care alcatuiesc intreaga articulatie a umarului.  

Din punct de vedere anatomic, capul humeral are o forma sferica si este mai mare din punct de vedere diametral comparativ cu cavitatea glenoidian cu care se articuleaza. Pentru a asigura o mai buna si corecta functionare a capului humeral, in jurul glenei se regaseste un inel fibrocartilaginos ce poarta numele de „labrum”. Astfel, „labrumul” se numara printre principalii responsabili ai stabilității articulare.

Cauze comune ce determina aparitia leziunii SLAP

Asa cum am mentionat la inceput, leziunea SLAP reprezinta o afectiune a partii superioare a labrumului umarului, care este asociata cu desprinderea capului lung al tendonului bicepsului brahial. In cele mai multe dintre cazuri, leziunea SLAP apare in urma unor traumatisme puternice care pot implica:

• Activități fizice repetate prin care bratul este dus in flexie, abductie si/sau rotatie externa excesivă,
• Caderi cu cotul in flexie.

Fiind o afectiune de natura traumatica in majoritatea cazurilor, persoanele cu un stil de viata activ si mai ales sportivii de performanta se afla in categoria de risc pentru a o dezvolta. Rupturile la acest nivel sunt insa favorizate si de o slaba vascularizatie a labrumului.

Leziunile SLAP cresc tensiunea la nivelul ligamentului gleno-humeral inferior si pot accelera aparitia unei instabilitati la nivelul umarului. Pentru a evita complicatiile sau prelungirea perioadei de recuperare, este indicat sa va prezentati la un consult de specialitate imediat dupa ce ati suferit un tramatism la nivelul acestei zone.

Ce activitati sportive cresc riscul de a dezvolta leziunea SLAP?

Leziunea SLAP reprezinta o afectiune a partii superioare a labrumului umarului. Asadar, in general, orice activitate care suprasolicita articulatia umarului te poate plasa in categoria de risc pentru a dezvolta leziunea SLAP. Totusi, exista cateva sporturi pe care oamenii le practica si la care ar trebui sa acorde o atentie sporita.

Jucatorii de baseball de exemplu sunt predispusi la ruptura labrumului deoarece actiunea de aruncare cauzeaza o tractiune puternica a tendonul bicepsului in partea de sus a labrumului si exercita o mare presiune asupra sa, fapt ce poate determina ruptura labrumului. In aceeasi categorie de risc se afla si jucatorii de golf sau persoanele care ridica greutati deasupra capului (halterofilii).

Simptome comune in cazul leziunii SLAP

Intrucat simptomele difera de la un pacient la altul, este bine sa apelati la medicul ortoped atunci cand apar primele semnale si sa nu incercati sa tratati afectiunea in lipsa recomandarii specialistului si a confirmarii diagnosticului. In general, pacientii diagnosticati cu leziunea SLAP acuza:

• Durere ce difera in intensitate
• Scaderea fortei musculare si implicit a performantei sportive
• O constanta senzatie de blocare in umar
• Cracmente/pocnituri resimtite in momentul in care are loc ruptura labrumului

Cum sunt diagnosticate leziunile SLAP?

Medicul ortoped este singurul care poate oferi un diagnostic complet si corect, iar acest lucru se poate face prin intermediul urmatoarelor testari/examinari. O parte dintre testele clinice efectuate cu scopul de a confirma sau infirma prezenta unei leziunii SLAP pot fi:

• Anterior Slide Test  –  In cadrul acestui tip de test, pacientul va trebui sa adopte o pozitie cu mainile pe solduri si antebratele trase posterior, astfel incat medicul isi va putea pozitiona o mana pe umarul afectat si o mana pe cotul pacientului. In acel moment, medicul ortoped poate imprima o forta spre superior si anterior la nivelul cototului, iar daca pacientul acuza durere si nu poate rezista manevrei, acest lucru poate indica prezenta leziunii SLAP.
• SLAPprehension Test – Pacientul este examinat stand intins sau in picioare. Bratul este flexat orizontal peste piept, iar cotul intins si antebratul pronat (degetul mare in jos). Acest lucru poate provoca durere la nivelul zonei santului bicipital cu sau fara prezenta unui zgomot (clic). Manevra este repetata cu bratul supinat (degetul mare in sus).
• Crank Test  – In acest caz, pacientul va sta intins, cu bratul anteflexat sau elevat, iar cotul va fi flexat la 90 de grade. Medicul imprima o forta axiala si efectueaza miscari de rotatie interna si externa. Daca este sesizata prezenta unui zgomot (clic) sau a durerii, este foarte probabil ca pacientul sa se confrunte cu leziunea SLAP.
• The Passive Compression Test  – Pentru a efectua testul de compresie pasiva, pacientul va sta intins pe partea laterala pe umarul neafectat. Medicul roteste bratul pacientului in exterior cu 30 de grade de abducție si apoi impinge bratul proximal in timp ce extinde umarul, fapt din care rezulta comprimarea pasiva a labrumului superior pe glenoida. Dacă pacientul acuză durere sau medicul sesizeaza aparitia unui clic dureros in articulatia glenohumerala, testul este pozitiv.

Pentru o aprofundare si o confirmare a diagnosticului, medicul ortoped poate recomanda diverse investigatii suplimentare. De exemplu, rupturile labrale pot fi vizualizate si confirmate in urma efectuarii unei investigatii RMN.

Clasificarea leziunilor SLAP. Cate tipuri exista?

Leziunile SLAP se pot clasifica in urmatoarele categorii:

• Leziunea de tip I (In astfel de situatii apar modificări degenerative ale labrumului superior)
• Leziunea de tip II (Acest tip de leziune este instabila in momentul in care deplasarea prin tractiune pe biceps este mai mare de 3mm)
• Leziunea de tip III (In aceste situatii, pacientii se confrunta cu ruptura in toarta de cos, dar cu ancora bicipitala neafectata)
• Leziunea de tip IV (Pacientii sunt diagnosticati cu ruptura in toarta de cos cu extensie in tendonul bicipital)
• Leziunea de tip V (In aceasta categorie regasim rupturile complexe de labrum)

Cum se trateaza leziunile SLAP?

De regula, atunci cand starea de sanatate a pacientului nu permite efectuarea interventiei chirurgicale sau atunci cand este vorba despre un pacient in varsta, solutia o reprezinta tratamentul conservator. Acest tip de tratament presupune administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene (reduc durerea) si un program de fizio-kinetoterapie la indrumarea unui specialist ce ajuta la redobandirea mobilitatii.

In cazul in care este vorba despre un pacient tanar, cu un stil de viata activ sau mai ales in cazul sportivilor de performanta, tratamentul recomandat cel mai des pentru leziuni de grad mare este interventia chirurgicala artroscopica. Aceasta contribuie la o mai buna recuperare si la redobandirea mobilitatii articulatiei umarului.

Cand este recomandata artroscopia in cazul leziunilor SLAP?

Artroscopia este frecvent utilizata si recomandata pentru a trata rupturile de labrum și este minim-invazivă, avantajos atat pentru chirurgul ortoped, cat si pentru pacientul in cauza. In cazul in care ruptura este de mici dimensiuni, medicul ortoped va elimina partile afectate de la nivelul articulatiei umarului. Aceasta procedura poarta numele numele de „debridare labrala”.

Daca este vorba despre rupturi totale insotite de instabilitatea articultiei umarului este necesara repararea acesteia cu ajutorul unor ancore, care permit labrumului o vindecare corecta. Ancora va fi amplasata in osul din jurul articulatiei umarului, permitand medicului sa repare in acelasi timp leziunea pe cale artroscopica. Mai multe despre avantajele interventiilor artroscopice puteti afla dintr-un alt material pe care l-am redactat pentru voi: https://drahmadalqadi.ro/10-avantaje-ale-artroscopiei/

In ce consta recuperarea in cazul leziunilor SLAP?

In cazul leziunilor SLAP, post operator, medicul ortoped va va recomanda purtarea unei orteze, cu ajutorul careia umarul va fi imobilizat intr-o pozitie neutra timp de aproximativ 3-4 saptamani. Ulterior, pacientul va trebui sa inceapa un program de fizio-kinetoterapie pentru a redobandi mobilitatea articulatiei umarului. Acest lucru se poate obtine cu ajutorul exercitiilor recomandate de specialist.

In cazul sportivilor de performanta, recuperarea va avea loc intr-o perioada mai scurta de timp, astfel incat acestia sa se poata reintoarce la activitatile sportive. In cazul sporturilor de contact ce presupun aruncarea, reluarea acestora se va putea face la capacitate maxima abia dupa 6 luni de la interventia chirurgicala.

Pentru programari la consultatii si/sau interventii chirurgicale puteti apela la numarul 0727 366 950.

Ma puteti urmari si pe retelele sociale pentru mai multe detalii legate de afectiunile ortopedice:

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

The post Leziunea SLAP – Ce este si ce solutii de tratament exista? appeared first on Alqadi Ahmad.

Necroza de cap femural este o afectiune de natura ortopedica care evolueaza in timp si care apare in momentul in care circulatia sangelui este intrerupta la nivelul soldului. Traumatismele si consumul excesiv de alcool sunt doar cateva dintre cauzele aparitiei acestei afectiuni. Durerea de sold este primul simptom care apare si care poate radia si in zona inghinala sau fesiera. Recomandarea mea este sa apelati la medicul ortoped intr-un timp cat mai scurt. Afla toate informatiile de care ai nevoie despre necroza aseptica de cap femural din acest articol.

Necroza aseptica de cap femural – Scurta lectie de anatomie

O buna parte din alimentarea cu sange a capului femurului provinde de la ramurile circumflexe mediale si laterale, de asemenea de la ramuri provenite din artera gluteala superioara. O alta sursa directa de alimentare cu sange provine din artera foveala pe care o cunoastem si sub denumirea de artera ligamentum teres (Ligamentul Rotund). Asadar, in lipsa unei cantitati suficiente de sange, capul femural are de suferit primul.

Traumatismele si consumul de alcool in exces, cauze frecvente ale necrozei aseptice de cap femural

Printre cele mai des intalnite cauze ale acestei afectiuni pe care le-am intalnit la pacientii mei au fost cele de natura traumatica. De regula, este vorba despre fractura colului femural sau dislocarea capului femural din acetabulum. Atunci cand au loc astfel de traumatisme, alimentarea cu sange a capului femurului poate fi usor intrerupta, lucru care provoaca necroza avasculara.

Pe de alta parte, exista si cauze de natura netraumatica care sunt de asemenea frecvent intalnite in randul pacientilor cu aceasta afectiune. Utilizarea steroizilor si consumul excesiv de alcool sunt doar doi factori declansatori ai necrozei aseptice de cap femural. Desi nu exista suficiente studii care sa demonstreze concret faptul ca utilizarea steroizilor te poate plasa in categoria de risc pentru a dezvolta aceasta afectiune, specialistii au descoperit ca hipertrofia celulelor adipoase duce la cresterea presiunii intraosoase si la anomalia rezervei de celule stem din maduva osoasa, factori ce duc de asemenea la aparitia necrozei aseptice de cap femural.

Pe langa cauzele enuntate mai sus, se numara si:

• Alte afectiuni medicale precum boala Crohn, trombofilia sau diabetul.
• Depunerile de grasime la nivelul vaselor de sange.

Durerea de sold, primul simptom care apare in cazul necrozei aseptice de cap femural

In primul rand, vreau sa pun accent pe faptul ca necroza aseptica de cap femural este o boala degenerativa, care evolueaza in timp. Si asta pentru ca, de multe ori, simptomele nu sunt suficient de intense, iar multi dintre pacienti le ignora in speranta ca vor trece de la sine. Pentru ca durerea de sold este totusi foarte frecventa, in special in randul pacientilor de peste 50 de ani, acestia amana de multe ori consultatia cu gandul ca simptomele se vor ameliora in timp sau vor trece complet in urma administrarii analgezicelor. Lucru total nebenefic.

Apelati la un medic ortoped intotdeauna, fara a incerca sa va tratati singuri, mai ales atunci cand vorbim de afectiuni cu potential agravant. Este posibil chiar sa inrautatiti situatia. In multe cazuri, durerea de sold poate iradia in zona inghinala sau fesiera. Pe masura ce afectiunea evolueaza, iar diagnosticul se agraveaza, pacientul poate acuza durere de intensitate mai mare si dificultate in timpul mersului. In cazuri mai rare, pacientul poate simti durere chiar si in repaus, in special noaptea inainte de culcare.

Necroza aseptica de cap femural – Diagnostic

In primul rand, ceea ce este foarte important de retinut este ca o identficare timpurie poate influenta foarte mult tipul de tratament ales pentru pacient si perioada de recuperare. Asadar, cu cat veniti mai repede la un consult, cu atat va mariti sansele de a beneficia de un tratament conservator si de o recuperare mai usoara. Diagnosticul se stabileste prin asocierea prezentarii clinice alaturi de o imagistica adecvată. Imagistica poate include o radiografie, scanarea osoasa si imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). 

Tratamentul conservator, eficient doar in anumite cazuri

Ca pentru oricare alta afectiune, tratamentul depinde de foarte multi factori. Printre ei se numara:

• Varsta pacientului
• Gradul de afectare
• Existenta unei alte patologii asociate

In anumite cazuri, tratamentul medicamentos si utilizarea carjelor pot fi doua metode eficiente pentru pacientii care nu pot beneficia de o interventie chirurgicala deoarece starea lor de sanatate ar putea fi pusa in pericol din cauza unei posibile interventii. De asemenea, un program de fizio-kinetoterapie poate sa fie de ajutor.

Proteza totala de sold, una dintre interventiile chirurgicale recomandate in cazul necrozei aseptice de cap femural in stadiul foarte avansat

Daca starea de sanatate a pacientului permite efectuarea unei interventii chirurgicale, este bine ca acest lucru sa se intample. Asta pentru ca, cele mai eficiente solutii de tratament sunt cele chirurgicale. 

In cazul in care afectiunea este depistata din timp, decompresiile (forajele) de cap femural si autogrefele pot fi recomandate. Forajele reprezinta o tehnica prin care sunt efectuate gauri in os cu scopul de a reda vascularizatia acestuia. De asemenea, cu ajutorul forajelor este inlaturat tesutul necrozat, lucru care permite ulterior aportul de celule noi.

In situatia in care a avut loc prabusirea capului femural, artoplastia totala de sold (protezarea totala a articulatiei soldului) este o solutie foarte eficienta.

Aceasta interventie asigura pacientului disparitia durerii, cresterea mobilitatii soldului si reluarea activitatilor zilnice imediat dupa terminarea procesului de recuperare. Un alt tip de interventie des utilizata este proteza partiala de sold care presupune inlocuirea capului femural cu o proteza.

Post-operator, pacientul va trebui sa tina cont de absolut toate sfaturile medicului ortoped pentru a beneficia de un rezultat conform asteptarilor. Acest lucru poate sa aiba loc doar daca si pacientul continua procesul de recuperare asa cum a stabilit de la bun inceput cu medicul ortoped.

Citeste si:

The post Necroza de cap femural – Cauze frecvente si tipuri de tratament appeared first on Alqadi Ahmad.

Fractura. Ce este si cum o recunoastem?

Pe scurt, fractura este o discontinuitate la nivel osos care apare in urma unui traumatism sever sau ca urmare a unor miscari bruste si repetitive care suprasolicita membrele noastre. In cazul in care ai suferit o accidentare puternica, este mult mai usor sa recunosti o fractura. In primul rand pentru ca simptomele se vor grabi sa apara imediat dupa producerea accidentarii. In cazul celor de peste 50 de ani, daca nu este vorba despre un traumatism, fractura poate sa apara si in urma altor afectiuni care degradeaza sistemul osos, in timp. Cum va dati seama? Zona afectata devine slabita, executarea anumitor miscari devine din ce in ce mai dificila, iar durerea este constanta.

Durere de intensitate mare si inflamatie localizata, simptome frecvente in cazul fracturilor

Cand vine vorba de simptome in cazul fracturilor, durerea este prima care apare si care isi poate modifica intensitatea pe masura ce trece timpul. Asadar, nu amanati consultul de specialitate. Durerea nu va scadea din intensitate ci mai rau, poate creste si poate deveni constanta. De asemenea, pacientul cu o astfel de afectiune se mai poate confrunta si cu:

• Incapacitatea functionala
• Umflaturi la nivelul zonei afectate
• Deformarea regiunii afectate
• Inflamatie sau sensibilitate in zona afectata
• Invinetire

Traumatismele si efortul fizic in exces, cauze frecvente ale fracturilor in randul tinerilor

Cauzele fracturilor pot fi numeroase insa, cu toate acestea, exista cateva des intalnite la nivel general. Asa cum am mentionat anterior, daca esti tanar, traumatismele si efortul fizic in exces se numara printre cele mai comune cauze. Accidentarile din timpul unor activitati sportive, simple miscari care pun presiune asupra anumitor membre sau antrenamentele sportive executate fara o incalzire, te pot plasa in grupa de risc. Mai mult, daca practici fotbal, baschet, rugby, volei, tenis sau orice alt sport care pune presiune asupra membrelor tale, ai mare grija. Nu forta organismul mai mult decat este cazul. Daca te afli in categoria varstinicilor, osteoporoza sau anumite tipuri de cancer pot duce la aparitia anumitor fracturi deoarece densitatea osoasa devine din ce in ce mai slabita.

In imaginea de mai jos puteti analiza cazul unei paciente in varsta de 62 de ani cu fractura de sold (col femural drept) survenita in urma unei caderi accidentale. Am realizat osteosinteza prin tehnica minim invaziva folosind 3 şuruburi canulate de col:

De cate tipuri pot fi fracturile?

La nivel general, fracturile pot fi:

Stabile – Partile rupte ale osului nu prezinta un risc de deplasare.

Deschise – Osul strapunge pielea sau pielea se poate rupe in momentul in care s-a produs fractura.

Inchise – Osul este rupt dar inca nu a strapuns pielea.

Cu deplasare – Osul se rupe complet, iar fragmentele osoase se indeparteaza unul de celalalt.

Fara deplasare – Osul este rupt complet dar fragmentele osoase nu se deplaseaza.

Oblice – Fractura prezinta un anumit tip de unghi de inclinare.

Cominutive – Osul este zdrobit in minim trei bucati.

Articulare – Fractura se produce sau se extinde in interiorul articulatiei.

Patologice – Fractura se produce in urma unei boli care afecteaza densitatea osului.

La nivelul caror membre sau zone se pot produce fracturile?

In primul rand, indiferent care ar fi membrul care a suferit o fractura, primul pas este acela de a apela la un consult de specialitate. Diagnosticul de fractura este stabilit doar de medicul ortoped cu ajutorul anamnezei, al examenului clinic si al investigatiilor imagistice (radiografii, CT sau rezonanta magnetica nucleara). Asadar, daca ai ajuns in cabinetul unui medic ortoped, deja ai parcurs jumatate de drum. Fracturile pot aparea la nivelul membrului inferior (coapsa, fractura platou tibial, gamba, glezna si picior), la nivelul soldului (col femural, pelvis), la nivelul mainii (fratura de epifiza distala) (mai exact la nivelul degetelor sau a incheieturii), la nivelul membrului superior (brat, cot, antebrat) sau la nivelul umarului (clavicula, humerus proximal sau omoplat).

Cum poate fi tratata o fractura?

Cand vine vorba de tratamentul pentru fracturi, acesta depinde de numerosi factori. O parte dintre ei se refera la varsta pacientului, regiunea afectata sau tipul fracturii. Cu toate acestea, indiferent de caz, scopul tratamentului presupune reducerea fracturii cu restabilirea pozitiei anatomice ale fragmentelor osoase, urmata apoi de imobilizare prin intermediul atelelor sau al aparatului gipsat. In cazul in care tratamentul conservator nu a avut efect, fractura se va trata cu ajutorul interventiei chirurgicale. Medicul ortoped este singurul care va decide ce tip de tratament va urma pacientul.

De retinut: Apeleaza la un medic ortoped de indata si nu astepta ca durerea sa treaca de la sine pentru ca acest lucru nu se va intampla. Din contra, este posibil ca amanarea sa duca la accentuarea simptomelor. Tratamentul poate fi atat conservator, cat si chirurgical. In functie de gravitatea afectiunii, medicul ortoped va lua o decizie. Tratamentul, la nivel general, vizeaza reducerea fracturii, repunerea fragmentelor in pozitie anatomica, imobilizarea pana la consolidare, restabilirea functiei segmentului lezat si refacerea anatomiei osului.

Pentru mai multe informatii, va stau la dispozitie si pe celelalte platforme sociale:

• Facebook
• Instagram
• YouTube
• TikTok

The post Cum recunoastem o fractura si cum procedam daca ne confruntam cu una? appeared first on Alqadi Ahmad.