Leziunea SLAP – Ce este si ce solutii de tratament exista?

leziunea SLAP
Umar
Cuprins articol

Leziunea SLAP este o afectiune ortopedica, care se manifesta si formeaza la nivelul partii superioare a labrumului umarului si care este asociata cu desprinderea capului lung al tendonului bicepsului brahial. Pe scurt, SLAP reprezinta ruptura labrumului (ingrosarea fiziologica a capsulei articulatiei umarului), care poate sa apara atat izolat, cat si asociata cu alte diverse leziuni precum: impingement intern, leziuni ale coafei rotatorilor sau instabilități articulare. Din acest material puteti afla cum apar leziunile SLAP, cine se afla in categoria de risc, care sunt cele mai comune simptome si ce solutii de tratament exista.

Ce este labrumul si care este rolul sau?

Articulatia umarului este cunoscuta si sub denumirea de „articulatia scapulo-humerala” si se numara printre cele mai mobile articulatii de la nivelul corpului nostru. Aceasta mobilitate este asigurata de capul humeral si glena, cele doua structuri care alcatuiesc intreaga articulatie a umarului.  

Din punct de vedere anatomic, capul humeral are o forma sferica si este mai mare din punct de vedere diametral comparativ cu cavitatea glenoidian cu care se articuleaza. Pentru a asigura o mai buna si corecta functionare a capului humeral, in jurul glenei se regaseste un inel fibrocartilaginos ce poarta numele de „labrum”. Astfel, „labrumul” se numara printre principalii responsabili ai stabilității articulare.

Cauze comune ce determina aparitia leziunii SLAP

Asa cum am mentionat la inceput, leziunea SLAP reprezinta o afectiune a partii superioare a labrumului umarului, care este asociata cu desprinderea capului lung al tendonului bicepsului brahial. In cele mai multe dintre cazuri, leziunea SLAP apare in urma unor traumatisme puternice care pot implica:

  • Activități fizice repetate prin care bratul este dus in flexie, abductie si/sau rotatie externa excesivă,
  • Caderi cu cotul in flexie.

Fiind o afectiune de natura traumatica in majoritatea cazurilor, persoanele cu un stil de viata activ si mai ales sportivii de performanta se afla in categoria de risc pentru a o dezvolta. Rupturile la acest nivel sunt insa favorizate si de o slaba vascularizatie a labrumului.

Leziunile SLAP cresc tensiunea la nivelul ligamentului gleno-humeral inferior si pot accelera aparitia unei instabilitati la nivelul umarului. Pentru a evita complicatiile sau prelungirea perioadei de recuperare, este indicat sa va prezentati la un consult de specialitate imediat dupa ce ati suferit un tramatism la nivelul acestei zone.

Ce activitati sportive cresc riscul de a dezvolta leziunea SLAP?

Leziunea SLAP reprezinta o afectiune a partii superioare a labrumului umarului. Asadar, in general, orice activitate care suprasolicita articulatia umarului te poate plasa in categoria de risc pentru a dezvolta leziunea SLAP. Totusi, exista cateva sporturi pe care oamenii le practica si la care ar trebui sa acorde o atentie sporita.

Jucatorii de baseball de exemplu sunt predispusi la ruptura labrumului deoarece actiunea de aruncare cauzeaza o tractiune puternica a tendonul bicepsului in partea de sus a labrumului si exercita o mare presiune asupra sa, fapt ce poate determina ruptura labrumului. In aceeasi categorie de risc se afla si jucatorii de golf sau persoanele care ridica greutati deasupra capului (halterofilii).

Simptome comune in cazul leziunii SLAP

Intrucat simptomele difera de la un pacient la altul, este bine sa apelati la medicul ortoped atunci cand apar primele semnale si sa nu incercati sa tratati afectiunea in lipsa recomandarii specialistului si a confirmarii diagnosticului. In general, pacientii diagnosticati cu leziunea SLAP acuza:

  • Durere ce difera in intensitate
  • Scaderea fortei musculare si implicit a performantei sportive
  • O constanta senzatie de blocare in umar
  • Cracmente/pocnituri resimtite in momentul in care are loc ruptura labrumului

Cum sunt diagnosticate leziunile SLAP?

Medicul ortoped este singurul care poate oferi un diagnostic complet si corect, iar acest lucru se poate face prin intermediul urmatoarelor testari/examinari. O parte dintre testele clinice efectuate cu scopul de a confirma sau infirma prezenta unei leziunii SLAP pot fi:

  • Anterior Slide Test  –  In cadrul acestui tip de test, pacientul va trebui sa adopte o pozitie cu mainile pe solduri si antebratele trase posterior, astfel incat medicul isi va putea pozitiona o mana pe umarul afectat si o mana pe cotul pacientului. In acel moment, medicul ortoped poate imprima o forta spre superior si anterior la nivelul cototului, iar daca pacientul acuza durere si nu poate rezista manevrei, acest lucru poate indica prezenta leziunii SLAP.
  • SLAPprehension Test – Pacientul este examinat stand intins sau in picioare. Bratul este flexat orizontal peste piept, iar cotul intins si antebratul pronat (degetul mare in jos). Acest lucru poate provoca durere la nivelul zonei santului bicipital cu sau fara prezenta unui zgomot (clic). Manevra este repetata cu bratul supinat (degetul mare in sus).
  • Crank Test  – In acest caz, pacientul va sta intins, cu bratul anteflexat sau elevat, iar cotul va fi flexat la 90 de grade. Medicul imprima o forta axiala si efectueaza miscari de rotatie interna si externa. Daca este sesizata prezenta unui zgomot (clic) sau a durerii, este foarte probabil ca pacientul sa se confrunte cu leziunea SLAP.
  • The Passive Compression Test  – Pentru a efectua testul de compresie pasiva, pacientul va sta intins pe partea laterala pe umarul neafectat. Medicul roteste bratul pacientului in exterior cu 30 de grade de abducție si apoi impinge bratul proximal in timp ce extinde umarul, fapt din care rezulta comprimarea pasiva a labrumului superior pe glenoida. Dacă pacientul acuză durere sau medicul sesizeaza aparitia unui clic dureros in articulatia glenohumerala, testul este pozitiv.

Pentru o aprofundare si o confirmare a diagnosticului, medicul ortoped poate recomanda diverse investigatii suplimentare. De exemplu, rupturile labrale pot fi vizualizate si confirmate in urma efectuarii unei investigatii RMN.

Clasificarea leziunilor SLAP. Cate tipuri exista?

Leziunile SLAP se pot clasifica in urmatoarele categorii:

  • Leziunea de tip I (In astfel de situatii apar modificări degenerative ale labrumului superior)
  • Leziunea de tip II (Acest tip de leziune este instabila in momentul in care deplasarea prin tractiune pe biceps este mai mare de 3mm)
  • Leziunea de tip III (In aceste situatii, pacientii se confrunta cu ruptura in toarta de cos, dar cu ancora bicipitala neafectata)
  • Leziunea de tip IV (Pacientii sunt diagnosticati cu ruptura in toarta de cos cu extensie in tendonul bicipital)
  • Leziunea de tip V (In aceasta categorie regasim rupturile complexe de labrum)

Cum se trateaza leziunile SLAP?

De regula, atunci cand starea de sanatate a pacientului nu permite efectuarea interventiei chirurgicale sau atunci cand este vorba despre un pacient in varsta, solutia o reprezinta tratamentul conservator. Acest tip de tratament presupune administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene (reduc durerea) si un program de fizio-kinetoterapie la indrumarea unui specialist ce ajuta la redobandirea mobilitatii.

In cazul in care este vorba despre un pacient tanar, cu un stil de viata activ sau mai ales in cazul sportivilor de performanta, tratamentul recomandat cel mai des pentru leziuni de grad mare este interventia chirurgicala artroscopica. Aceasta contribuie la o mai buna recuperare si la redobandirea mobilitatii articulatiei umarului.

Cand este recomandata artroscopia in cazul leziunilor SLAP?

Artroscopia este frecvent utilizata si recomandata pentru a trata rupturile de labrum și este minim-invazivă, avantajos atat pentru chirurgul ortoped, cat si pentru pacientul in cauza. In cazul in care ruptura este de mici dimensiuni, medicul ortoped va elimina partile afectate de la nivelul articulatiei umarului. Aceasta procedura poarta numele numele de „debridare labrala”.

Daca este vorba despre rupturi totale insotite de instabilitatea articultiei umarului este necesara repararea acesteia cu ajutorul unor ancore, care permit labrumului o vindecare corecta. Ancora va fi amplasata in osul din jurul articulatiei umarului, permitand medicului sa repare in acelasi timp leziunea pe cale artroscopica. Mai multe despre avantajele interventiilor artroscopice puteti afla dintr-un alt material pe care l-am redactat pentru voi: https://drahmadalqadi.ro/10-avantaje-ale-artroscopiei/

In ce consta recuperarea in cazul leziunilor SLAP?

In cazul leziunilor SLAP, post operator, medicul ortoped va va recomanda purtarea unei orteze, cu ajutorul careia umarul va fi imobilizat intr-o pozitie neutra timp de aproximativ 3-4 saptamani. Ulterior, pacientul va trebui sa inceapa un program de fizio-kinetoterapie pentru a redobandi mobilitatea articulatiei umarului. Acest lucru se poate obtine cu ajutorul exercitiilor recomandate de specialist.

In cazul sportivilor de performanta, recuperarea va avea loc intr-o perioada mai scurta de timp, astfel incat acestia sa se poata reintoarce la activitatile sportive. In cazul sporturilor de contact ce presupun aruncarea, reluarea acestora se va putea face la capacitate maxima abia dupa 6 luni de la interventia chirurgicala.

Pentru programari la consultatii si/sau interventii chirurgicale puteti apela la numarul 0727 366 950.

Ma puteti urmari si pe retelele sociale pentru mai multe detalii legate de afectiunile ortopedice:

Etichete:
Programeaza-te la consultație
Articole Recente: