Anatomia șoldului

Articulația șoldului este cea mai mare articulație de la nivelul corpului nostru. Este acoperită de cartilaj articular, care permite o bună funcționare a acesteia și care joacă rolul de scut protector pentru oasele ce compun articulația. Din punct de vedere anatomic, șoldul este compus din partea superioara a osului coapsei și din acetabul. Pe scurt și pe înțelesul tuturor, acesta (șoldul) este alcătuit din oase, cartilaj, ligamente, mușchi, dar și dintr-un lichid ce are rolul de a lubrifia zona. Acesta este cunoscut sub denumirea de lichid sinovial.

3 afecțiuni comune ale șoldului

Deși lista este lungă, iar cauzele multiple, există câteva afecțiuni la nivelul articulației șoldului pe care un medic ortoped le întâlnește frecvent la pacienții săi. Coxartroza, Fracturile șoldului sau bursitele se numără printre cele mai des întâlnite afecțiuni ale șoldului, atât la pacienții de sex masculin, cât și la cei de sex feminin.

Artroza șoldului sau „Coxartroza”

Chiar dacă artroza apare ca urmare a degradării cartilajului articular, totuși această afecțiune poate să apară atât la pacienții dintr-o categorie de vârstă mai înaintată, cât și la cei tineri. Deși artroza poate să afecteze orice articulație, această afecțiune este mai des întâlnită la nivelul celor (articulațiilor) pe care le supunem frecvent solicitărilor. Așadar, șoldul reprezintă una dintre articulațiile pe care le supunem riscului de a dezvolta Artroză sau „Coxartroză”, așa cum este denumită deseori.

Cauze frecvente ce duc la apariția Coxartrozei

De regulă, deteriorarea cartilajului este considerată ca fiind cauza principală ce duce la dezvoltarea Coxartrozei la nivelul șoldului. Această uzură a cartilajului poate să apară din diverse motive: fie odată cu înaintarea în vârstă, fie ca urmare a unor activități sau mișcări repetitive ce suprasolicită articulația și implicit deteriorează cartilajul. Așadar, putem spune că nu doar vârstnicii reprezintă o categorie de risc, ci și tinerii cu un stil de viață activ care suferă diverse traumatisme/accidentări.

În alte cazuri, mult mai rare comparativ cu cele menționate anterior, Coxartroza poate fi rezultatul unui defect al metabolismului cartilajului.

Pe lângă cauzele menționate mai sus putem aminti și:

• Obezitatea (O greutate peste limitele normale reprezintă un stres pentru articulația șoldului),
• Sexul feminin (De regulă, femeile sunt mai des afectate de Coxartroză comparativ cu bărbații însă nu există suficiente studii care să confirme cu exactitate cauzele apariției afecțiunii într-un număr mai mare la pacienții de sex feminin),
• Prezența anumitor maltformații osoase, care apar de regulă la naștere.

Simptome comune ale Coxartrozei și diagnosticarea afecțiunii

Ceea ce vreau să rețineți este că fiecare afecțiune se manifestă diferit de la un pacient la altul. Fiecare organism este diferit, iar stilul de viață și istoricul medical sunt două elemente ce influențează într-o mare măsură simptomatologia. Cu toate acestea, există câteva simptome comune ce anunță o posibilă afecțiune. În cazul Coxartrozei, pacienții pot experimenta următoarele simptome:

• Durere, care poate să apară atât în timpul unui efort fizic, cât și imediat la încheierea activității. În alte situații, durerea persistă chiar și în repaus,
• O lipsă a flexibilității la nivelul articulației afectate,
• Cracmente resimțite în timpul efortului fizic (articulația “pocnește” și/sau “trosnește” atunci când faceți diverse mișcări ce solicită șoldul),
• Inflamarea localizată,
• Rigiditatea articulară.

Pentru a diagnostica această afecțiune este necesar în primă fază să vă programați la o consultație la medicul specialist, mai exact la medicul ortoped. Acesta va examina fizic articulația afectată, vă va adresa o serie de întrebări despre simptomatologia resimțită, dar și despre cauzele producerii accidentării în cazul în care ați suferit un traumatism. Ulterior, ortopedul vă poate recomanda efectuarea uneia sau a mai multor investigații imagistice precum:

• Radiografia,
• Ecografia articulară și ecografia musculoscheletală periarticulară,
• RMN-ul,
• Investigațiile paraclinice și/sau analiza citologică și bacteriologică a lichidului sinovial extras prin puncție articulară.

Tipuri de tratament în cazul Coxartrozei

Dacă apelați din timp la medicul ortoped sau în cazul în care vârsta înaintată sau anumite afecțiuni existente nu permit efectuarea intervenției chirurgicale, atunci tratamentul conservator reprezintă o primă soluție. Acesta constă în:

• Un program de fizio-kinetoterapie ce are ca scop tonifierea musculaturii periarticulare,
• Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS),
• Administrarea unor infiltrații intraarticulare de plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP) în cazul pacienților tineri cu Artroză incipientă sau administrarea unor infiltrații cu Acid Hialuronic, în funcție de caz.

În cazul în care vi s-a recomandat tratamentul chirurgical înseamnă că ați fost diagnosticat cu Artroză avansată, iar starea de sănătate vă permite efectuarea intervenției. La ce vă puteți aștepta?

• Protezarea șoldului reprezintă metoda de tratament chirurgicală cea mai eficientă în vederea reducerii sau chiar eliminării simptomelor. Proteza de șold este cunoscută și sub denumirea de „Artroplastia de șold” și este o intervenție chirurgicală ce presupune înlocuirea articulației coxo-femurale cu un implant artificial (proteză de șold). Este recomandată și efectuată pentru pacienții a căror articulație coxo-femurală a avut de suferit, determinând degradarea cartilajului articular și apariția durerii de mari intensități sau a limitării mobilității pacientului.

Fracturile șoldului – Ce trebuie să știi despre ele?

Fractura de șold reprezintă o ruptură la nivelul părții superioare a osului femural (coapsei). Această afecțiune necesită în majoritatea cazurilor intervenție chirurgicală, iar dacă ați fost diagnosticat cu fractură de șold este necesar să știți că orice zi în care amânați tratamentul poate însemna agravarea diagnosticului. De regulă, pacienții înaintați în vârstă sunt mai predispuși la a dezvolta fractura de șold însă nu este o regulă. Chiar și o accidentare mai puternică în rândul pacienților tineri și activi poate însemna o fractură la nivelul acestei articulații.

Fractura de șold – Cauze comune și factori de risc

Fracturile de șold pot avea cauze multiple, dintre care traumatismele ce implică căderi, accidentele de mașină, cele cauzate în urma activității sportive sau prezența Osteoporozei se numără printre cele mai des întâlnite. Printre factorii de risc se numără așadar:

• Vârsta înaintată,
• Sexul feminin,
• Prezența Osteoporozei,
• Lipsa de calciu și vitamina D din organism (acestea se leagă și de prezența Osteoporozei),
• Lipsa de echilibru și stabilitate,
• Anumite medicamente care afectează densitatea osoasă,
• Stilul de viață sedentar,
• Consumul excesiv de alcool și cofeină,
• În cazuri rare, anorexia poate fi un factor de risc.

Simptome comune și tipuri de fracturi ale șoldului

Pacienții diagnosticați cu fractură de șold resimt de regulă următoarele simptome:

• Durere de mare intensitate în zona șoldului,
• Imposibilitatea de a sta în picioare sau de a merge chiar și pe distanțe mici,
• Umflături și vânătăi localizate la nivelul zonei afectate,
• Durere ce poate radia în zona inghinală sau în jurul genunchiului.

Indiferent de tipul sau intensitatea simptomelor, nu amânați vizita la medicul ortoped. Fractura de șold se numără printre afecțiunile care necesită tratament într-un timp cât mai scurt de la confirmarea diagnosticului în cauză.

Cum este diagnosticată fractura de șold? Câte tipuri de fracturi există?

Și în acest caz, consultația fizică reprezintă primul pas pe care nu îl poate omite nici un pacient. Ulterior, medicul ortoped poate recomanda efectuarea investigațiilor necesare, radiografiile/tomografiile sau RMN-urile fiind cel mai des solicitate. În urma acestora veți afla cu exactitate cu ce tip de fractură vă confruntați. De regulă, fractura se referă la o ruptură parțială sau la o ruptură completă a unui os. Așadar, se clasificată astfel:

• Fracturile de col femural: Acestea apar la aproximativ 1-2 centimetri distanță de articulația șoldului și sunt frecvente la pacienții cu Osteoporoză.

• Fractura intertrohanteriana: Aceasta se produce la 7-8 cm distanță de articulația șoldului.
• Fractura de stres a șoldului: Aceasta reprezintă o fisură în femur și este mai rar întâlnită comparativ cu cele două menționate anterior.
• Fracturi de insuficiență pelviană: Acestea sunt localizate în osul pelvian și pot fi tratate conservator.

Ce tipuri de tratament sunt recomandate în cazul fracturii de șold?

Chiar dacă fractura de șold este o patologie dureroasă, care poate afecta sever calitatea vieții pacientului, trebuie să știți că există întotdeauna o soluție. Opțiunile de tratament sunt recomandate în funcție de diagnosticul primit, de vârsta pacientului, stilul său de viața sau istoricul medical.

Da, este adevărat că majoritatea fracturilor de șold necesită un tratament chirurgical, iar aceasta poate fi de mai multe tipuri, în funcție de severitatea fracturii:

• Fixare internă cu ajutorul șuruburilor,
• Înlocuirea parțială a articulației șoldului (Proteza parțială de șold),
• Înlocuirea totală a articulației șoldului (Proteza totală de șold).

După efectuarea intervenției chirurgicale, pacientul trebuie să respecte cu strictețe sfaturile chirurgului ortoped. Acesta (pacientul) va începe programul de recuperare, care de regulă implică ședințe de fizio-kinetoterapie ce au ca scop redobândirea mobilității și a funcționalității articulației afectate. Acest program de recuperare este stabilt DOAR de către specialiști, iar numărul de ședințe recomandat va trebui respectat cu exactitate.

Bursitele șoldului – Ce trebuie să știi despre această afecțiune?

Una dintre principalele cauze ale durerii de șold este reprezentată de bursită, o inflamație a burselor. Ce sunt acestea? Bursele sunt localizate la nivelul articulațiilor și sunt niște mici săculeți ce conțin lichid. Ele facilitează mișcarea și reduc în același timp semnificativ fricțiunea dintre suprafețele componentelor articulare. Atunci când acești saci de mici dimensiuni se inflamează apare afecțiunea numită „Bursită”.

De reținut: La nivelul oricărui șold există două burse majore: bursa trohanterică și bursa iliopsoas. Mai mult, Bursita de la nivelul șoldului progresează lent și poate fi însoțită de alte patologii precum artrita.

Cauze comune ce duc la apariția Bursitei

Bursita șoldului apare de regulă ca urmare a unor mișcări sau activități repetitive ce pun o prea mare presiune asupra bursei. Așadar, factorii de risc pot fi:

• Leziunile de stres repetitiv cauzate de: alergat, urcatul scărilor sau mersul cu bicicleta,
• Statul în picioare pentru perioade lungi de timp sau în șezut,
• Diferite traumatisme produse la nivelul articulației șoldului,
• Prezența unor alte afecțiuni precum: Artrita inflamatorie / Artrita reumatoidă / Gută,
• Prezența unor pinteni osoși sau a depozitelor de calciu,
• Obezitatea,
• Consumul excesiv de tutun,
• Sedentarismul.

Simptome comune în cazul Bursitei

În funcție de tipul de Bursită cu care ați fost diagnosticat puteți resimți o serie de simptome precum:

În cazul Bursitei Iliopsoas:

• Durere ce diferă în intensitate, dar care se resimte mai tare în jurul părții din față a șoldurilor sau la nivelul coapselor,
• Durere resimțită la nivelul feselor (în cazuri mai rare),
• Disconfort resimțit în timpul efectuării activităților fizice ce implică ridicări bruște din șezut sau întineri ale piciorului.

În cazul Bursitei trochanterice:

• Durere în partea exterioară a șoldului, care va crește în intensitate atunci când palpați zona afectată sau vă așezați pe aceasta,
• Durere ce radiază în partea de jos a coapsei.

Cum diagnosticăm Bursita?

Pentru a afla dacă vă confruntați într-adevăr cu această afecțiune este necesar să vă programați la o consultație fizică la medicul ortoped. Pentru a exclude prezența altor afecțiuni medicale și pentru o precizie cât mai mare a diagnosticului, medicul poate recomanda efectuarea unor teste imagistice, precum radiografia, ecografia sau RMN-ul.

Ce tratament se recomandă în cazul Bursitei?

În primă fază, tratamentul conservator este cel la care va apela medicul ortoped și pe care îl va recomanda pacientului. Acesta implică protocolul RICE, iar mai multe detalii despre ce înseamnă acesta puteți găsi în următorul articol: link

Pe lângă protocolul RICE, medicul ortoped mai poate recomanda pacientului diagnosticat cu Bursită un program de fizio-kinetoterapie, administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene și/sau administrarea unor infiltrații intraarticulare. Și despre acestea puteți afla mai multe detalii suplimentare din următorul material: APASĂ AICI

În cazul în care tratamentul conservator nu oferă rezultatele dorite, iar simptomele nu sunt ameliorate, intervenția chirurgicală este următoarea soluție. Aceasta poartă numele de „Bursectomie” și presupune îndepărtarea bursei inflamate de la nivelul ariculației șoldului.

În concluzie, indiferent de afecțiunea cu care ați fost diagnosticați, NU amânați vizita la medicul specialist sau mai rău, tratamentul recomandat.

Pentru mai multe informații despre afecțiunile sistemului locomotor mă puteți urmări și pe paginile de Social Media:

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?
• Totul despre ruptura de menisc

The post 3 afecțiuni comune ale șoldului appeared first on Alqadi Ahmad.

Ce este si cum apare pseudartroza?

Atunci când la nivelul unui membru se produce o fractură, singura modalitate prin care osul fracturat/rupt se poate vindeca implică formarea de țesut osos nou si sănătos. Pentru ca acest lucru sa aiba loc in conditii optime, osul are nevoie de stabilitate si de o alimentare constanta si adecvata cu sange. In lipsa acestora, vindecarea osului nu poate avea loc in mod corect, dand astfel nastere Pseudartrozei.

Cate tipuri de pseudartroza exista?

Ca in cazul multor altor afectiuni, exista mai multe tipuri sau clasificari pe care este necesar sa le cunoastem inainte de a stabili tratamentul potrivit pacientului in cauza. In cazul de fata, clasificarea se face din punct de vedere al aspectului radiologic al pseudartozelor, dar si in functie de prezenta sau absenta unei infectii. Astfel, pseudartrozele pot fi septice sau aseptice, iar din punct de vedere imagistic se pot clasifica in:

• Pseudartroze hipertrofice (In cazul acestor pseudartroze este vorba despre o stabilitate deficitara a fracturii, care nu permite mineralizarea calusului moale. Cu toate acestea, pseudartrozele hipertrofice se vindecă mai ușor comparativ cu celelalte tipuri)
• Pseudartroze normotrofice
• Pseudartroze  atrofice (Aceste tipuri de pseudartroze sunt avasculare si indica un status biologic deficitar pentru pacientul in cazul. Persoanele cu diabet zaharat, cele care sufera de boli imunosupresive sau persoanele care consuma tutun in exces se afla in categoria de risc pentru a dezvolta aceasta afectiune).
• Pseudartrozele oligotrofice  (Acest tip de pseudartroza are o vindecare mai usoara comparativ cu cele atrofice)
• Pseudartroza franca (In cazul acestui tip de pseudartroza, capetele osoase sunt sigilate cu aparitia unei cavitati sinoviale intre ele)

Factori de risc – Cine poate dezvolta pseudartroza?

Desi factorii de risc pot fi numerosi si pot sa difere de la un pacient la altul avand legatura si cu istoricul medical al acestuia, exista cativa mai des intalniti. În momentul în care osul fracturat este lipsit de  stabilitatea corespunzatoare sau de fluxul sangvin necesar pentru a se vindeca, factorii care măresc riscul de neconsolidare devin mai numeroși. Iată câțiva dintre ei:

–           Reducerea tardivă a fracturii sau imobilizarea incorectă ce nu permit vindecarea corectă a osului;

–           Fracturile cominutive (în trei sau mai multe fragmente osoase), care au risc mai mare de necroză a fragmentelor osoase (fiind mai greu de stabilizat);

–           Interpunerea fragmentelor osoase necrozate între fragmentele osoase ce ar trebui sa se fixeze poate duce la neconsolidarea fracturii și ulterior, la pseudartroză;

–           Vârsta înaintată sau sexul feminin (femeile după 55 de ani sunt mai predispose să dezvolte această afecțiune);

–           Diabetul zaharat sau persoanele ce consuma in exces alcool si/sau tutun;

–           Prezenta anumitor infectii in organism;

–           Administrarea anumitor medicamente pe termen lung precum antiinflamatoarele steroidiene;

Simptome comune in cazul pseudartrozei

In cele mai multe dintre cazuri, pacientii cu pseudartroza resimt durere de intensitati diferite la locul fracturii, durere care poate persista chiar si luni de zile. Cu toate acestea, exista 3 tipuri prin care pseudartroza se poate manifesta, in functie de gradul de afectare al osului fracturat si perioada de vindecare a acestuia:

Pseudartroza asimptomatica (In acest caz, pacientii isi pastreaza functionalitatea, iar vindecarea fracturii are loc intr-o mica masura. Astfel, nu exista simptome sau cele care apar sunt la intensitati foarte mici si nu creeaza suspiciuni din partea pacientului);

Pseudartroza insotita de simptome (Asa cum am mentionat mai sus, durera este prima care poate sa apara si care poate persista pe perioade foarte lungi, chiar si timp de luni de zile);

Exista si situatii in care pseudartroza este insotita de infectii, iar pacientul se poate confrunta cu inflamatie in zona afectata si/sau febra. Acest tip de afectiune poarta numele de Pseudartroza Septica.

Indiferent de simptom sau intensitatea lui, primul pas spre vindecare este vizita la medicul ortoped.

Diagnosticarea pseudartrozei

Pentru ca medicul ortoped sa poata confirma existenta pseudartrozei, este necesar ca pacientul in cauza sa efectueze cateva examene imagistice, in functie de ce ii va recomanda medicul. De regula, radiografia sau in anumite cazuri tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica pot fi cateva exemple in acest sens.

In cazul in care exista suspiciuni in privinta existentei unei infectii la acest nivel, se pot recomanda si biopsii pentru efectuarea examenelor/testelor bacteriologice.

Ce implica tratamentul pseudartrozei?

In functie de rezultatul obtinut in urma examenelor imagistice, dar si in functie de varsta si istoricul medical al pacientului, medicul ortoped poate lua o hotarare cu privire la tipul de tratament. Indiferent de acesta, scopul tratamentului este acela de a obtine stabilizarea osoasa si restabilirea functiei normale, fie pe cale chirurgicala, fie nechirurgical.  

Tratamentul conservator (nechirurgical) are la baza stimularea electrica, mai exact unde electromagnetice sau ultrasunete, care sunt emise de un aparat ce trebuie plasat pe piele, deasupra zonei de pseudartroza, timp de 20 de minute pe zi. Cu ajutorul acestora formarea de hidroxiapatita este accelerata, precum si vindecarea osului. Cu toate acestea, cele mai bune rezultate sunt reprezentate de tratamentul chirurgical.

In cazul tratamentului chirurgical, exista mai multe posibilitati, in functie de ce considera chirurgul ortoped ca ar fi mai eficient in cazul pacientului cu pseudartroza. În functie de caz, chirurgul ortoped va apela la grefa de os sau nu, iar diferenta consta in fixarea focarelor de fractura  si de tipul de grefa ales. Iata la ce poate apela medicul ortoped:

Grefa de os (autogrefa) – Acestea sunt tipurile de grefe pe care le recomand cel mai des intrucat au o integrare mult mai rapida si o recoltare mai usoara fiind chiar de la pacientul afectat. Mai mult, o grefa de os accelereaza cresterea noului tesut osos, furnizand celule osoase noi si substantele chimice produse in mod natural de corp, toate esentiale in procesul de vindecare.

Din punct de vedere tehnic, chirurgul ortoped va face o incizie de mici dimensiuni si va „recolta” fragmente de os din diferite zone ale corpului pacientului. Acestea sunt apoi transplantate la locul focarului de pseudartroza.

Ce alte tipuri de grefe sunt folosite in cazul pseudartrozei?

Exceptand autogrefa, iata alte doua tipuri de grefe pe care medicul ortoped la poate folosi in cazul acestei afectiuni:

Alogrefa (grefa provenita de la alta persoana) sau chiar grefa osoasa de la cadavru. Ambele sunt folosite atunci cand recoltarea autogrefei nu este posibila din diverse motive.

Substituentii de os – Desi nu ii recomand sau utilizez decat in cazuri foarte rare in care nu a fost posibila utilizarea autogrefei sau alogrefei, acestia exista si reprezinta o varianta in cazul pseudartrozei. Pentru un rezultat mai bun insa, chirurgul ortoped va suplimenta grefa osoasa cu alte produse care contin substante chimice de care corpul nostru are nevoie pentru a genera tesutul osos viu, sanatos.

Chiar daca interventia chirurgicala este un succes, perioada de recuperare este absolut esentiala in procesul de vindecare, iar comportamentul pacientului de asemenea. Cu cat sunteti mai constiinciosi in procesul de recuperare, cu atat mai mult va cresc sansele de vindecare intr-un timp mai scurt.

Pentru programari la consultatii si/sau interventii chirurgicale puteti apela la numarul 0727 366 950.

Ma puteti urmari si pe paginile de social media pentru mai multe informatii medicale si relevante cu privire la afectiunile sistemului locomotor:

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?
• Totul despre ruptura de menisc

The post Ce este pseudartroza si cum se poate trata? appeared first on Alqadi Ahmad.

Chiar daca exista numeroase cauze ce determina aparitia durerilor la nivelul soldului, principala este artroza. Aceasta este o afectiune comuna care, de cele mai multe ori, apare abia dupa varsta de 50 de ani. Cu toate acestea, exista numeroase activitati care pun in pericol articulatia soldului pe care le pot face atat tinerii, cat si adultii.

Ce este soldul si de ce pot aparea dureri la nivelul acestei zone?

In primul rand, soldul este partea corpului localizata intre mijloc si coapsa. Articulatia soldului (coxo-femurala) este cea mai mare din corp si de asemenea, leaga capul femural de osul coxal, adica de bazin. Este una dintre cele mai stabile, avand in vedere ca aproximativ 70% din capul femural este folosit la transferul greutatii corpului. Alte structuri importante ale soldului sunt: oasele, articulatiile, ligamentele, tendoanele, muschii, nervii, vasele de sange si bursele.

Cum se resimte durerea de sold?

Durerea de sold este un simptom care determina prezenta mai multor afectiuni medicale. In multe dintre cazuri, se poate resimti chiar daca va aflati in repaus. Acest tip de durere poate sa radieze chiar si in alte parti ale corpului, precum coloana vertebrala sau chiar in zona inghinala.

Pentru a afla cauza acestei dureri este foarte important sa o localizam, inainte de toate. De exemplu, daca aveti dureri pe partea exterioara a soldului pe care le resimtiti chiar si spre coapsa superioara sau pe partea exterioara a feselor, este foarte posibil sa fie declansate de tesuturile moi aflate in stare de degradare (muschi, tendoane, ligamente care inconjoara articulatia soldului).

Durerea poate fi localizata in structurile din interiorul articulatiei soldului sau in interiorul structurilor care inconjoara soldul. Chiar daca majoritatea tipurilor de durere apar in urma unui traumatism, orice sursa de inflamatie poate cauza durere la nivelul acestei zone. In unele cazuri, durerea este insuportabila. Cu exceptia durerii de sold, multi dintre pacientii mei se confrunta si cu: umflaturi la nivelul soldului si roseata.

Fara o consultatie de specialitate este foarte greu sa determinam o cauza exacta a durerii de sold si o posibila afectiune. De aceea, atunci cand resimtiti durere de sold, este indicat sa va programati pentru o consultatie de specialitate, la numarul de telefon 0723 307 307.

Care sunt bolile ce pot fi asociate durerii de sold?

Artrozele

Artroza este o boala articulara de tip cronic care apare in urma uzurii normale a cartilajului articular. Chiar daca nu prezinta dureri la inceput, poate deforma articulatia si afecta sanatatea corpului nostru. Netrata la timp, poate duce la complicatii.

Durerea de sold poate fi produsa si de osteoartrita soldului sau asa cum este cunoscuta, coxartroza. Atat ea, cat si artrita reumatoida se numara printre cele mai des intalnite cauze ale durerii de sold, in special la categoria de persoane mai inaintata in varsta. Netratata la timp, artrita duce la inflamatia articulatiei soldului si ulterior, la ruperea cartilajului care acopera oasele soldului. Chiar daca la inceput nu este foarte dureros, in timp, durerea capata o intensitate ridicata.

Bursita, cauza pentru durerea de sold

Bursele sunt niste saci cu lichid ce se regasesc intre tesuturi precum: oasele, muschii si tendoanele. Datorita lor, frecarea dintre tesuturi nu se mai produce normal si apare inflamatia. Atunci cand una dintre burse se inflameaza, poate afecta si soldul. Implicit, pacientul resimte o durere in aceasta zona. Categoria cea mai afectata este cea a adultilor de peste 40 de ani sau a sportivilor.

Consultul de specialitate este recomandat. Programeaza-te pentru o consultatie cat mai repede!

Osteoartrita: durerea de sold creste in intensitate

In cazul osteoartritei, cartilajul se degradeaza progresiv, pana la distrugere totala. In acest proces, apare si durerea de sold, ca urmare a tensiunii suplimentare aplicate asupra articulatiilor.

Spondilita anchilozantă: durerea de sold apare in repaus

Aceasta boala determina dureri de intensitati diferite la nivelul articulatiei soldului. Este boala cronica si inflamatorie a coloanei vertebrale si a zonei unde coloana se leaga de pelvis. Majoritatea pacientilor mei se confrunta cu urmatoarele simptome: durere de sold, durere lombara si rigiditate in aceste zone. In cazul acestei afectiuni, soldul poate suferi mai ales la cei tineri si poate cauza inflamare si durere puternica la nivelul acestei zone. Durerea se manifesta in special atunci cand pacientul se afla in repaus.

Tendinita

Tendinita este inflamatia sau iritatia tendoanelor si se poate manifesta la nivelul soldului, in urma  miscarilor repetitive  Atunci cand o persoana incepe un nou tip de exercitiu sau sport, este posibil ca tendoanele sau muschii sa nu fie inca pregatiti pentru asta. Durerea poate fi simtita oriunde in zona soldului, iar in cazul in care o persoana continua sa faca exercitii, disconfortul devine din ce in ce mai mare si durerea creste in intensitate.

Fractura de femur afecteaza soldul

Fractura de femur: In majoritatea cazurilor, fractura de femur este rezultatul unei lovituri puternice. Daca ti-ai rupt femurul, zona soldurilor va fi prima afectata. Vei simti o durere intensa, umflaturi si te vei confrunta chiar si cu vanatai sau deformari ale acestei zone. Persoanele din grupa de risc sunt: Persoanele in varsta (peste 70 de ani) deoarece au o incidenta mai mare a fracturilor de femur. Lipsa centurii de siguranta in timp ce conduceti, osteoporoza sau practicarea unui sport extrem sau de contact pot fi factori declansatori la fel de importanti. Daca resimti durere de sold, fractura de femur poate fi una din cauze.

Franarea brusca a masinii poate duce la luxatia soldului?

Luxatia soldului: Pozitia soldului, directia fortei si anatomia individuala sunt cativa factori care joaca un rol foarte important in luxatiile de sold, ajutandu-ne sa determinam tipul luxatiei si daca aceasta este sau nu o fractura-luxatie. Acestea provoaca dureri mari la nivelul articulatiei soldului si ingreuneaza orice activitate pe care vrem sa o facem. De exemplu, luxatiile posterioare sunt determinate de franarea brusca a unei masini in care genunchii pasagerilor lovesc bordul cu soldul si genunchii flectati. Luxatiile anterioare in schimb sunt mult mai rare si sunt rezultatul hiperabductiei si extensiei soldului. In urma unei luxatii trebuie sa stiti ca orice tentativa de miscare a membrului inferior, in special de extensie, este foarte dureroasa.

Nu amanati consultul de specialitate, indiferent daca va confruntati cu o durere mai slaba sau mai rau, cu o durere puternica si insuportabila.

Citeste si:

• Grefele utilizate în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior
• Cum te pregătești pentru o artroscopie: ghid rapid pentru pacienți
• Cazul zilei: Leziune de cartilaj la o pacientă tânără
• Când se recomandă Ligamentoplastia LIA?
• Totul despre ruptura de menisc

• Facebook
• Instagram
• TikTok
• YouTube

The post Durerea de sold. Ce afectiuni poate cauza si ce activitati trebuie sa evitam in astfel de situatii? appeared first on Alqadi Ahmad.

Colul femural este reguinea anatomica cuprinsa intre capul femural si regiunea intertrohanteriana:

Fractura de col femural este una dintre cele mai invalidante afectiuni din lume, cu un procent de 33% dintre pacienti care sunt total dependenti sau au nevoie de asistenta medicala la domiciliu la un an dupa ce a avut loc incidentul.

Tipuri de fractura de col femural:

Fractura de col femural este o fractura intracapsulara, adica fractura localizata in zona care contine fluidul care lubrifiaza si hraneste articulatia soldului. Fractura de col femural, in functie de localizarea pe colul femural, poate fi:

• Subcapitala, daca se afla la capatul femurului si jonctiunea colului femural
• Transcervicala, daca este in zona de mijloc a colului femural
• Bazicervicala, daca se afla la baza colului femural.

Cauzele fracturii de col femural:

• Traumele si caderile sunt cele mai frecvente cauze ale fracturilor de col femural, in special in cazul persoanelor cu varsta peste 50 de ani care sufera de osteoporoza sau alte boli care pot afecta si modifica densitatea osoasa .
• Persoanele tinere pot suferi fracturi de col femural in cazul accidentelor rutiere sau a caderilor de la inaltime mare.
• Fractura de col femural este foarte rara la copii si poate fi cauzata de accidente sau de densitatea minerala osoasa redusa (osteopenie) sau de alte afectiuni precum paralizia cerebrala sau distrofia musculara.

 

Semnele unei fracturi de col femural sunt:

• Durerea in zona inghinala – aceasta se agraveaza cand se pune greutate pe sold sau se incearca rotirea acestuia.
• Piciorul afectat poate parea mai scurt decat cel sanatos, sau se poate roti nefiresc de mult spre exterior.

Recuperarea variaza de la o persoana la alta, dar este absolut necesara

Timpul necesar pentru o recuperare dupa o fractura de col femural sau de sold depinde de gravitatea fracturii, starea generala de sanatate si tipul de interventie chirurgicala la care s-a apelat. Recuperarea variaza de la o persoana la alta, dar este absolut necesara dupa externare.

In functie de varsta si de starea de mobilitate, pacientul poate face recuperarea acasa sau la o unitate de reabilitare. Recuperarea dupa fractura de sold poate dura pana la trei luni si poate asigura recuperarea mobilitatii in cea mai mare parte. Pentru a grabi recuperarea, medicii pot recomanda pentru pacientii cu fractura de col femural un plan de ingrijire complet care implica kinetoterapie, hidroterapie si alte metode de recuperare.

Proteza totala de sold dupa o fractura de col femural pe un sold artrozic (coxartroza)

The post Fractura de Col Femural – Ce este si cum o tratam? appeared first on Alqadi Ahmad.