Osteocondrita disecanta – Ce este si cine o poate dezvolta?

osteocondrita disecanta
Genunchi
Cuprins articol

Osteocondrita disecanta este o patologie care afectează articulatiile, in special genunchiul si glezna. Aceasta reprezinta fragmentarea cartilajului si separarea osului subcondral de pe o suprafata articulara si este mai des intalnita la categoria de varsta tanara si activa, inclusiv la adolescenti. Daca nu este tratata la timp, aceasta patologie poate duce la dezvoltarea altor afectiuni articulare precum artrita degenerativa si osteoartrita.

Osteocondrita disecanta – Unde si cand apare?

Chiar daca poate sa apara la nivelul mai multor articulatii ale corpului, genunchiul se numara printre cele mai des afectate de aceasta patologie, mai exact condilii femurali.

La nivelul fiecarui genunchi exista doi condili femurali, unul medial (aflat pe partea interioara a genunchiului) si condilul femural lateral (aflat pe exterior), ambii acoperiti si protejati de cartilaj articular. Osteocondrita disecanta apare atunci cand scade fluxul sangvin la nivelul unei portiuni din os si cartilaj, lucru care determina degradarea si ulterior necrozarea osului.

Cine este mai predispus sa dezvolte osteocondrita disecanta?

Osteocondrita disecanta este o patologie care poate sa apara spontan in randul adolescentilor sau la categoria de varsta tanara, cu un stil de viata activ. Fie ca este cauzata de producerea unui traumatism (de regula de rasuciri bruste la nivelul genunchiului), fie ca este vorba despre genetica, amanarea tratamentului poate duce la aparitia altor afectiuni articulare precum artrita degenerativa. Exista si categoria de pacienti la polul opus, respectiv cei diagnosticati cu obezitate, care pot fi mai predispusi sa dezvolte aceasta afectiune, existand o presiune mult mai mare exercitata asupra fiecarui genunchi.

In cazul persoanelor de peste 40 de ani insa, osteocondrita disecanta poate sa apara ca urmare a degradarii cartilajului articular si a laxitatii ligamentare.

Simptome frecvente in cazul osteocondritei disecante

Chiar daca simptomele difera de la un pacient la altul si se afla in stransa legatura si cu alti factori precum varsta sau prezenta altor patologii articulare, acestea pot fi eliminate doar in urma tratamentului recomandat de catre medicul ortoped. Cei mai multi dintre pacientii pe care i-am tratat de aceasta afectiune au ajuns la consultul de specialitate acuzand simptome precum:

  • Blocaj articular;
  • Durere la nivelul zonei afectate in momentul flexiei sau extensiei;
  • Inflamatie localizata;
  • Umflaturi (tumefactii) la nivelul articulatiei lezate;
  • Disconfort in timpul executarii mai multor miscari precum urcatul/coboratul scarilor sau chiar in timpul mersului.

Tratamentul conservator in cazul Osteocondritei Disecante

In cazul in care este vorba despre un pacient diagnosticat cu Osteocondrita Disecanta, tratamentul conservator reprezinta primul pas care se va lua in considerare, iar acesta poate implica:

  • Repaus de la orice activitate fizica, in special sportiva;
  • Utilizarea carjelor pentru o perioada limitata;
  • Un program de fizio-kinetoterapie;

In cazul in care tratamentul conservator nu duce la ameliorarea simptomelor, medicul ortoped poate recomanda efectuarea interventiei chirurgicale.

Artroscopia, des recomandata in cazul Osteocondritei Disecante

In functie de gradul de afectare, varsta si istoricul medical al pacientului, medicul ortoped stabileste ce tip de interventie va fi efectuata pentru pacientul in cauza.

De regula, recomand interventia artroscopica care permite atat vizualizarea articulatiei si identificarea leziunii, cat si tratarea acesteia cu ajutorul unor incizii de dimensiuni milimetrice. Practic, prin intermediul interventiei artroscopice se poate obtine revascularizarea regiunii osteo-cartilaginoase. Pe langa acest tip de interventie, exista si alte metode de tratament pe cale chirurgicala care pot fi recomandate in cazul Osteocondritei Disecante:

  • Interventia deschisa (Aceasta presupune efectuarea unor incizii de dimensiuni mai mari si este recomandata in cazuri mai rare, cand artroscopia nu este suficienta);
  • Repararea fragmentului (In cazul in care fragmentul osos liber provine dintr-o zonă “cu încărcare”, medicul ortoped il va reatasa cu ajutorul pinilor sau a suruburilor metalice in interiorul articulatiei).
  • Indepartarea fragmentului (In momentul in care fragmentul desprins nu poate fi reatasat, acesta trebuie indepartat. In astfel de situatii este vorba despre un defect de cartilaj articular).

Pentru programari la consultatii si/sau interventii chirurgicale: 0727 366 950

Pentru mai multe informatii legate de afectiunile sistemului locomotor ma puteti urmari si pe retelele sociale:

Sursa imagine reprezentativa aici

Etichete:
Programeaza-te la consultație
Articole Recente: