Hallux valgus (HV) reprezinta o proeminenta pe partea interna a piciorului (mont), produsa de capul primului metatarsian asociata cu deplasarea simultana a degetului mare (haluce) spre lateral, catre degetele vecine.
Termenul “hallux” provine de la “haluce” adica degetul mare de la picior.
Termenul “valgus” defineste devierea spre lateral a acestui deget
A. Factori favorizanți
- anumite morfotipuri ale piciorului (tipuri constituționale), prin raporturile de mărime particulare a oaselor, favorizează tulburările de statică;
- preponderența feminină a acestei deformații (95%) se poate explica prin laxitatea ligamentară tipică, condiționată hormonal (deci exacerbată la pubertate și menopauză); ligamentele antepiciorului cedează, favorizând deplasarea și proeminența primului metatarsian.
- bolile inflamatorii destabilizează întreg piciorul și produc printre altele un hallux-valgus rapid evolutiv; ca de exemplu “Poliartrita Reumatoida”.
- traumatisme din antecedente, ce au au fragilizat structurile osteo-ligamentare ale piciorului și au modificat raporturile dintre ele.
B. Factori de risc
- încălțămintea „elegantă” și incomodă, strâmtă și cu tocuri, nu generează hallux-valgus-ul ci doar îl agravează pe cel preexistent;
- istoricul familial își spune cuvântul, fiicele „moștenind” piciorul mamei în peste 50% dintre cazuri;
- piciorul plat poate favoriza într-o oarecare măsură apariția deformației, prin alungirea mecanică relativă a razei 1.
- obezitatea, prin propriile mecanisme de acțiune, pot favoriza apariția deformației.
Tratamentul:
Tratamentul nechirurgical este paleativ avand un efect temporar si consta mai ales in adaptarea pacientului la afectiune. Consta in purtarea unui pantof adecvat (moale, larg), in evitarea efortului si a ortostatismului prelungit, slabire in greutate, sustinatoare plantare (poate ameliora metatarsalgia dar nu corecteaza deformatia), spatiatoare interdigitale si orteze de corectie (valoarea lor este controversata).
Tratamentul chirurgical pentru Hallux Valgus se adreseaza pacientilor la care simptomatologia nu mai este tolerata si nu mai poate fi ameliorata prin tratament nechirurgical. De asemenea este indicata pacientilor la care deformarea degetului mare duce la compresiune pe degetele invecinate cu deformarea progresiva a acestora.
Scopul operatiei este in primul rand de a reduce la maximum simtomatologia pacientului (durerea) si de a reface functia si comfortul piciorului si numai in al doilea rand de a reface estetica sa.
Pentru atingerea acestui scop trebuie sa existe o buna cooperare intre pacient si medic. Pacientul trebuie sa inteleaga ce se urmareste prin interventia chirurgicala propusa si cum se poate atinge scopul propus precum si sa cunoasca potentialele pericole si complicatii ce pot sa apara.
Corectia chirurgicala se poate realiza numai prin proceduri radicale care se adreseaza motivului pentru care este prezenta defomatia piciorului. Asta presupune realinierea segmentelor osoase prin practicarea de osteotomii (fracturi contrololate la nivelul osos si de aspectul dorit de chirurg), repozitionarea segmentelor osoase si fixarea acestora prin dipozitive metalice metalice adecvate (suruburi de titan). Se obtine astfel un montaj stabil, solid care faciliteaza consolidarea osului si permite mobilizarea cat mai rapida si recuperarea piciorului operat.
Fara corectia axului osos (metatars, falanga) nu se poate obtine un rezultat durabil. Acestei “componente osoase” a operatiei i se asociaza o “componenta de parti moi” prin care se elibereaza din tractiunea tendoanelor de la nivelul falangei, se repozitioneaza oasele sesamoide, se reface capsula articulara. Aplicarea doar a “componentei de parti moi” este urmata de recidiva. Aplicarea “componentei osoase” reduce riscul de recidiva la minimum.
Conduita postoperatorie.
Postoperator, se recomanda mobilizarea precoce a piciorului si sprijinul rapid pe acesta cu ajutorul unui pantof special. In primele zile se recomanda pozitia ridicata a piciorului, crioterapie locala (punga cu gheata) precum si tratament medicamentos adecvat (conform retetei).
Citeste si:
- Neuromul Morton – Ce este si cine este mai predispus sa il dezvolte?
- Leziunea Bankart – Ce este si care sunt tipurile de tratament?
- Artroscopia de glezna – Ce este si cand se recomanda?
- Defectele de cartilaj – Ce sunt si ce solutii de tratament exista?
- Ligamentoplastia LIA cu Grefa Hamstring – Ischiogambieri
