De regulă, mecanismele cele mai frecvente ce duc la apariția leziunilor de menisc implică efectuarea unor mișcări bruște de rotire sau torsiune la nivelul genunchiului. Leziunile de menisc sunt afecțiuni foarte des întâlnite la toate categoriile de vârstă sau sex însă, statisticile arată că în rândul bărbaților sunt mai frecvente.
Tratamentul leziunilor de menisc este întotdeauna personalizat, în funcție de particularitățile fiecărui caz, dar și în funcție de anumite aspecte precum: istoricul medical al pacientului, vârsta acestuia sau stilul de viață dorit.
Astăzi vorbim despre tratamentul leziunilor de menisc de grad 3.
Despre menisc – ce este și unde îl regăsim?
Meniscul este un țesut fibrocartilaginos situat între femur și tibie, iar la nivelul fiecărui genunchi regăsim un menisc intern și unul extern, cel intern fiind în majoritatea cazurilor cel mai des lezat fiind mai mare ca suprafață, mai subțire și mai îngust comparativ cu cel extern.
Cum se produc leziunile de menisc de grad 3?
Pacienții cu leziuni de menisc de gradul III trebuie să știe că este vorba despre o ruptură completă, care se extinde la cel puțin o suprafață articulară. Acestea sunt, de obicei, consecința unui traumatism la nivelul genunchiului sau a unor microtraumatisme repetate.
Cel mai frecvent, astfel de leziuni apar în contextul:
- mișcărilor de rotație bruscă a genunchiului cu piciorul fixat pe sol (de exemplu, în timpul sporturilor precum fotbal, baschet, tenis);
- flexiei și rotației forțate a genunchiului, de multe ori asociate cu schimbări rapide de direcție;
- traumatismelor directe la nivelul genunchiului (cădere, lovitură, impact în timpul unui meci);
- proceselor degenerative la pacienții cu o vârstă înaintată, unde țesutul meniscal este fragil, iar o mișcare aparent banală poate produce ruptura completă.
Leziunile de menisc de grad 3 sunt cel mai des vizibile la investigațiile imagistice precum RMN-ul.
Simptomatologia leziunilor de menisc de grad 3
Manifestările clinice ale unei leziuni de menisc de grad 3 sunt, bineînțeles, mai intense comparativ cu leziunile de grad I sau II și pot afecta semnificativ funcționalitatea genunchiului. Printre simptomele cele mai frecvente se numără:
- Durere localizată la nivelul genunchiului, de obicei pe linia articulară internă sau externă, în funcție de meniscul afectat;
- Senzație de blocaj sau „înțepenire” a genunchiului
- Edem (umflarea genunchiului), apărut la scurt timp după traumatism sau după un efort fizic susținut;
- Zgomote sau senzație de „pocnitură” în articulație în timpul anumitor mișcări;
- Limitarea mobilității și scăderea capacității de sprijin pe membrul afectat;
- În unele cazuri, senzație de instabilitate sau de „cedare” a genunchiului la mers sau la schimbarea direcției.
Simptomele pot fi accentuate la efort (urcat/coborât scări, poziția ghemuit, stat prelungit în picioare) și se pot ameliora parțial în repaus, însă, în absența unui tratament adecvat, disconfortul tinde să reapară și să se agraveze în timp.
Tratamentul conservator al leziunilor de menisc de grad 3
Deși leziunile de menisc de grad 3 sunt rupturi complete, există situații în care medicul ortoped poate apela inițial la un tratament conservator. Acest lucru se întâmplă în cazul pacienților tineri, cu o leziune de menisc de grad 3, localizată într-o „zonă roșie”, adică o zonă vascularizată. De asemenea, tratamentul non-chirurgical reprezintă prima soluție atunci când diagnosticul este dat în fază incipientă, la scurt timp după accidentare. Ce poate presupune tratamentul conservator?
- Imobilizare ghipsata sau în orteză, timp de 3, 4 sau 5 săptămâni, în funcție de particularitățile cazului,
- Un program de fizio-kinetoterapie.
Atunci când pacientului I s-a recomandat imobilizarea ghipsata sau prin intermediul ortezei, este important de știut că acesta va evita cât se poate de mult sprijinul pe membrul afectat, pe toata perioada purtării ortezei sau ghipsului.
IMPORTANT DE REȚINUT: Tratamentul conservator este eficient la pacienții din categoria de vârstă tânără, care îndeplinesc și condițiile menționate anterior.
Când se recomandă operația în cazul leziunilor de menisc de grad 3?
Intervenția chirurgicală în cazul leziunilor de menisc de gradul 3 este recomandată atunci când ruptura este completă și provoacă simptome persistente, care afectează calitatea vieții pacientului. În această etapă, meniscul este de obicei fragmentat sau deplasat, iar durerea, blocajele articulare și limitarea mobilității nu mai pot fi gestionate eficient prin tratament conservator.
Chirurgia devine necesară mai ales atunci când genunchiul „cedează”, apar episoade repetate de umflare sau pacientul nu își poate relua activitățile cotidiene ori sportive. Scopul intervenției este de a restabili funcția genunchiului, de a proteja cartilajul și de a preveni apariția artrozei pe termen lung — motive pentru care evaluarea ortopedică promptă este esențială.
